♦ Ototo este un soi de supermarket cu branduri independente şi cafenea, un spaţiu 2 în 1, un loc unde mergi la shopping, dar şi la o cafea de specialitate cu prietenii ♦ Via Transilvanica este un traseu turistic naţional, lansat în anul 2018 de Asociaţia Tăşuleasa Social, cu sediul în Pasul Tihuţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, la iniţiativa fraţilor Alin şi Tibi Uşeriu. Astăzi, a devenit unul dintre cele mai importante proiecte private din turismul românesc ♦ La Cocoş, un lanţ de hipermarketuri cu preţuri mici (model hiperdiscount) a pornit ca o iniţiativă antreprenorială din Ploieşti şi a ajuns între timp la şapte magazine şi în portofoliul giganticului grup Schwarz, proprietarul Lidl şi Kaulfand ♦ Şi exemplele de branduri româneşti „altfel“ nu se opresc aici.
„Dacă ar fi să dau acum un sfat unui tânăr aflat la început de drum, ar fi să vină cu ceva nou, să se diferenţieze. Nu poţi să copiezi un model deja existent şi să speri să spargi o piaţă“, spune Radu Savopol, cofondatorul 5 to go, cea mai extinsă reţea de cafele din România, cu peste 700 de unităţi.
Lansat în 2015, conceptul 5 to go s-a remarcat atunci printr-o politică a preţului „fix“, mai exact orice produs costa 5 lei sau multiplu de 5 lei. Acest fapt i-a permis brandului să îşi dezvolte o comunitate de clienţi fideli care, apoi, au susţinut expansiunea rapidă a lanţului.
Tot pe preţuri mici – raportat la piaţă - au pariat şi alţi jucători care s-au făcut remarcaţi de către clienţi în ultimii ani. Poate cele mai concludente exemple sunt La Cocoş şi Farmacia Tei.
Care e modelul?
Prima unitate Farmacia Tei, deschisă acum mai bine de trei decenii şi cea care dă numele întregului business, a fost între timp închisă şi relocată. Acest proces se întâmpla acum aproape opt ani. S-au inaugurat însă alte farmacii sub acest brand, iar expansiunea continuă şi astăzi. Totodată, din companie s-a desprins o nouă divizie – un lanţ de supermarketuri cu articole pentru copii, Bebe Tei.
Antreprenoarea Roxana Maftei a construit în cele peste trei decenii de activitate una dintre cele mai dinamice afaceri româneşti, mizând pe un model diferit de business. Mai exact, sub brandul Farmacia Tei sunt deschise puncte de retail farma pe suprafaţă mare, de peste 1.000 mp, şi cu multe produse la raft – peste 20.000, atât farmaceutice, cât şi parafarmaceutice. E vorba de echivalentul unui hipermarket din comerţul alimentar, într-o piaţă dominată de magazine mici, de proximitate. Totodată, compania mizează pe preţuri mici, fapt ce atrage un număr mare de consumatori, zeci de persoane aşteptând la coadă minute bune pentru a-şi lua reţetele sau alte medicamente fără prescripţie. Creşterea rapidă a businessului şi popularitatea sa au atras atenţia familiei Pavăl – fondatoarea Dedeman, care în 2022 a preluat un pachet minoritar de acţiuni.
Afacerile antreprenoriale româneşti sunt, de regulă, comparate cu cele internaţionale din domeniul lor de activitate, fie că sunt prezente local, fie că nu. Nu de puţine ori, fie datorită unei alte puteri de negociere, fie pentru că au bugete de dezvoltare şi promovare mult mai mari, fie pentru că au experienţă şi expertiză mult mai îndelungate, acestea din urmă ies câştigătoare. Dar asta nu este situaţia mereu. Există şi o serie de companii locale care reuşesc să câştige această luptă, iar asta pentru că au găsit un model de business adaptat pieţei autohtone, o nişă propice dezvoltării sau pentru că au înţeles mai în profunzime dorinţele clientului român.
Un exemplu în acest sens este retailerul farma Farmacia Tei. Un altul este La Cocoş, o iniţiativă relativ tânără, primul magazin din Ploieşti fiind deschis în urmă cu un deceniu.
„Am început în iulie 2014. Au urmat mai mulţi ani importanţi în dezvoltarea conceptului hypercash La Cocoş, din 2014 până în 2019, cu multe transformări şi testări, cu multe extinderi de suprafeţe, ţinând cont că am plecat de la 500 mp în 2014 şi am ajuns la 4.500 mp în 2019. Tot în 2019 am ajuns la vânzări de 54 de milioane de euro cu un singur magazin“, spunea recent Iulian Nica, fondatorul afacerii.
Apoi, după ce businessul iniţial din Ploieşti a ajuns la dimensiunea maximă, antreprenorul, a replicat modelul magazinelor mari, cu relativ puţine produse la raft şi cu mai multe niveluri de preţ în funcţie de cantitatea cumpărată. Magazinele La Cocoş seamană cu hipermarketurile ca suprafaţă, cu discounterii ca număr de articole şi cu comercianţii de tip cash&carry ca politică de preţ.
Pe radarele celor mari
Iniţiativa total diferită faţă de ce exista la momentul acela în România a prins la public şi astfel reţeaua a ajuns să atragă în acţionariat alţi investitori, iniţial două fonduri de private-equity şi BERD-ul, apoi grupul Schwarz, proprietarul Lidl şi Kaufland, care a preluat recent 70% din acţiuni. Antreprenorul-fondator a păstrat 30%.
„Compania La Cocoş a dezvoltat un model de afaceri impresionant şi are un potenţial de creştere semnificativ. Prin schimbul de cunoştinţe şi experienţă, dorim să învăţăm unii de la alţii şi să ducem împreună mai departe povestea de succes a companiei“, spunea Christian Groh, preşedintele Consiliului de Administraţie Schwarz Corporate Solutions la momentul anunţării dealului.
Din datele ZF, nemţii s-au uitat şi la un business din Brazilia cu un model similar, e vorba de o afacere mult mai mare. În final au ales reţeaua românească pentru că tichetul a fost mai mic (circa 100 mil. euro) şi astfel costul unui eventual eşec ar fi şi el mai redus. Schwarz a avut propriul său concept pe acest format de hiperdiscount, dar a eşuat, aşa că a decis să facă o tranzacţie, spun sursele din piaţă.
Nemţii au preluat aşadar 70% din La Cocoş.
Alte premise
Nu întotdeauna preţul mic este diferenţiatorul într-un business disruptiv. Ba din contră, sunt exemple unde poziţionarea premium a făcut diferenţa, cum e cazul Ototo, un soi de supermarket cu branduri independente şi cafenea, un spaţiu 2 în 1, un loc unde mergi la shopping, dar şi la o cafea de specialitate cu prietenii.
Alteori, e nevoie de o idee ieşită din tipare.
Deschisă oficial în 2022, Via Transilvanica a străbătut, în primă fază, 1.400 de kilometri de-a lungul ţării, de la Putna, judeţul Suceava, la Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi.
Proiectul nu reuşeşte să unească doar două puncte opuse pe hartă, ci a devenit un real ambasador pentru România şi în special pentru turismul local, un proiect privat de care s-a auzit din Europa şi până în SUA, la New York, în Time Square, cum niciun alt proiect făcut de stat nu a reuşit.
Din drag de ţară, fraţii Uşeriu, Alin şi Tibi au vrut să dea oamenilor, atât celor din comunităţile prin care trece traseul, cât şi celor care îl parcurg, o şansă de a descoperi România.
Anul trecut, Via Transilvanica a mai adăugat un nou segment, anume Terra Borza Teutonica, care are circa 170 de kilometri. Primul tronson din extindere conectează 14 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Braşov. Şi, odată cu acest pas, Via Transilvanica va adăposti şi propriile cazări.
Ce e nevoie?
Unele companii au nevoie de ani şi ani, poate chiar şi de o serie de eşecuri, înainte de a reuşi să impună un brand pe o anumită piaţă. Alte firme însă, reuşesc în timp "record", adică în doar câţiva ani, să-i cucerească pe consumatori. Ce face diferenţa?
Nu există o reţetă standard sau un secret unic pentru că, de fapt, fiecare companie are parcursul său.
Totuşi, brandurile trebuie să conecteze povestea (scopul) şi promisiunea cu emoţiile, aspiraţiile şi nevoile publicului. Afacerile şi mărcile care pot construi relaţii durabile cu audienţa, pot spera la succes pe termen lung.
Au crescut rapid
Branduri disruptive înfiinţate de antreprenori locali
Brand: Ototo
Domeniu: retail independent
Unde este astăzi: Este un soi de supermarket pentru branduri independente şi cafenea, un spaţiu 2 în 1.
Brand: .lumen (Dotlumen)
Domeniu: tech
Unde este astăzi: Startup-ul clujean .lumen (Dotlumen), care dezvoltă ochelari cu inteligenţă artificială pentru nevăzători, a atras în iulie 2025 o investiţie de 2 mil. euro de la trei fonduri, la o evaluare de circa 30 mil. euro pre-money.
Brand: Via Transilvanica
Domeniu: turism
Unde este astăzi: Via Transilvanica este un traseu turistic naţional, lansat de Asociaţia Tăşuleasa Social, cu sediul în Pasul Tihuţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, la iniţiativa fraţilor Alin şi Tibi Uşeriu. Este unul dintre cele mai cunoscute proiecte din turismul românesc.
Brand: Bookster
Domeniu: carte/ lectură
Unde este astăzi: Bookster, platformă de beneficii în zona de lectură, a ajuns la 1.500 de companii partenere şi 200.000 de abonaţi.
Brand: Ami Amalia
Domeniu: modă
Unde este astăzi: Este unul dintre puţinele branduri româneşti de modă care se bat cu mărcile internaţionale de lux.
Brand: Pufuleţii Gusto
Domeniu: snacksuri
Unde este astăzi: Este prezent pe zeci de pieţe din întreaga lume, având poziţii de forţă în ţări diverse.
Brand: Covrigeii Toortitzi (brand al grupului Alka)
Domeniu: snacksuri
Unde este astăzi: Este unul dintre cele mai importante nume din segmentul său, ajungând şi dincolo de graniţă.
Brand: Farmacia Tei
Domeniu: retail farma
Unde este astăzi: Lanţul de farmacii de dimensiuni foarte mari, care a avut încă de la început o politică agresivă de preţ, are printre cele mai bune vânzări din sector.
Brand: La Cocoş
Domeniu: retail cu preţuri mici
Unde este astăzi: A introdus în România un concept care oferă clienţilor preţuri diferenţiate în funcţie de cantitatea cumpărată şi astfel a ajuns în vizorul marilor retaileri precum grupul Schwarz, care a preluat 70% din acţiuni.
Brand: Luca
Domeniu: simigerii
Unde este astăzi: Lanţul de covrigării-patiserii Luca a ajuns în mai puţin de 15 ani la circa 150 de unităţi în România şi, mai recent, Polonia.
Notă: acesta nu este un top şi nu este exhaustiv
Sursă: ZF
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE