Supliment ZF Branduri româneşti. Vinurile româneşti, pe harta lumii: o poveste despre ascensiunea (lentă) a cramelor boutique şi a soiurilor autohtone

♦ România este în top 15 mondial la producţia de vin, dar licorile locale încă fac paşi mici pentru a ajunge pe harta cea mare a lumii.

Soiurile româneşti din agricultură, la modul general, sunt pe cale de dispariţie, deoarece doar 0,01% din PIB este investit anual în cercetare agricolă. Totuşi, unul dintre sectoarele care continuă să se remarce este cel al vinului.

Aici, soiuri precum Fetească Neagră, Novac, Negru de Drăgăşani sau Zghihară încearcă, dar şi reuşesc să ducă mai departe o tradiţie pe care o avem de sute, poate chiar mii de ani.

Iar meritul este al antre­prenorilor mai mari sau mai mici care de-a lungul ultimelor decenii au investit în acest domeniu al licorilor lui Bacchus.

Sunt câteva sute de crame în economia românească. Iar multe dintre ele sunt tinere, boutique, dezvoltate din pasiunea antre­prenorilor din spate. Dar dincolo de pasiune, a mai fost nevoie şi de ajutor financiar, în special dinspre fondurile europene, care au schimbat faţa viticul­turii româneşti.

 

O schimbare de perspectivă

Ce este interesant e că cele mai multe dintre aceste crame au pa­riat pe vinuri realizate din soiuri autohtone. La fel ca în orice domeniu din economia locală, după mulţi ani în care tot ce era internaţional era privit cu mai mult interes, acum a venit şi rândul spe­cialităţilor româneşti să iasă la rampă. „Observăm un interes tot mai mare pentru vinurile româneşti, iar în cazul nostru acest interes merge mai ales către soiurile emblematice, în special Busuioaca de Bohotin, Zghihara de Huşi şi Feteasca Neagră“, spune Rareş Florea, country manager al companiei Domeniile Avereşti, din Huşi, judeţul Vaslui. Totuşi, susţine că e mai uşor să iasă la export cu soiuri inter­naţionale sau cupaje care îmbină ceva local cu ceva deja consacrat pe plan mondial.

„Acestea facilitează accesul pe anumite pieţe, însă diferenţiatorul nostru rămâne identitatea locală şi expresia terroir-ului de la Avereşti. Soiurile autohtone devin aşadar un avantaj competitiv pe pieţele internaţionale“, menţionează execu­tivul producătorului Domeniile Avereşti, care are 650 de hectare cultivate cu viţă-de-vie în Huşi, fiind unul dintre cei mai mari jucători din piaţă ca suprafaţă, dar şi ca producţie de vinuri.

 

Despre importanţa turismului

Puţin mai încolo de graniţele Moldovei, în Prahova, în inima potgoriei Dealu Mare, David Sandu, un tânăr antreprenor care a pornit alături de tatăl lui Crama de Piatră în Vadu Săpat, vede la rândul său un interes crescut pentru soiurile autohtone. Din portofoliul propriu, cele mai căutate sunt Feteasca Neagră, Feteasca Regală şi Feteasca Albă.

„Am observat în ultimii ani un interes tot mai mare acordat soiurilor autohtone şi, de aceea, ne concentrăm atenţia pe creşterea producţiei de profil şi pe promovarea acestor vinuri în evenimente internaţionale şi locale deopotrivă“, spune David Sandu.

Turiştii străini, în special, au un interes foarte mare pentru vinurile obţinute din soiuri româneşti şi pentru enoturism, adaugă el.

În opinia antreprenorului, aceste vinuri realizate din struguri de tipul Băbească Neagră, Novac sau Şarbă ar putea cuceri pieţele internaţionale, dacă ar ajunge acolo. Dar există un mare minus când vine vorba de promovarea României ca producător de vin dincolo de graniţă, activitate ce ar avea nevoie de susţinea statului şi a instituţiilor abilitate.

Astăzi, sub 5% din producţia naţională merge la export.

„Enoturismul este viitorul (...), mai ales în perioada asta în care turismul clasic trece printr-o criză. Noi am înregistrat o creştere constantă în ultimii cinci ani, de 10-20% pe an, şi am reinvestit o bună parte din profit în construcţia de spaţii noi de cazare, care permit organizarea de evenimente corporate mai mari. Am avut perioade când cererea a depăşit oferta noastră.“

În cazul Cramei de Piatră, segmentul corporate reprezintă peste 40% din clienţi. Restul sunt oaspeţi care vin pentru a se bucura de experienţă alături de familie sau de prieteni.

„Românii au început să susţină şi producătorii mai mici şi, cu paşi mărunţi, se îndreaptă către crame boutique.“

 

De la internaţional la local

Acelaşi sentiment de apreciere faţă de brandurile mici, atât din partea românilor, cât şi a străinilor, îl împărtăşeşte şi Alina Podiuc, proprietara Domeniului Drăgaşi din Drăgăşani.

„Peste 10% dintre clienţii de anul trecut au fost străini. Am simţit un interes mai mare din partea lor pentru a ajunge la crame în România, unde îşi doreau să descopere soiuri locale. Noi am avut un vin din Crâmpoşie Selecţionată, un soi tipic oltenesc, foarte vechi, pe care în două luni l-am terminat. Se pare ca este de pe vremea dacilor", spune ea.

Domeniul Drăgaşi are o suprafaţă de aproximativ şapte hectare cultivate cu viţă-de-vie, undeva în inima Olteniei. Producătorul are şi o cramă, un restaurant, o pensiune şi, din acest an, un spa, toate amplasate chiar în mijlocul viţei-de-vie.

„Vedem un interes crescut şi din partea românilor pentru a vizita crame. Iar prin dezvoltarea enoturismului, contribuim şi la creşterea brandului de ţară când vine vorba de vin“, completează Alina Podiuc.

România este în top 15 mondial la producţia de vin, dar licorile locale încă fac paşi mici pentru a ajunge pe harta cea mare a lumii.

Domeniul Drăgaşi s-a orientat iniţial mai mult spre soiuri internaţionale, însă în prezent îşi îndreaptă atenţia şi către cele locale. Din acest an, în vie va fi plantat şi Negru de Drăgăşani, un tip de struguri tot mai cerut în zonă. Este un soi relativ tânăr, apărut în anii ’90, dar deja considerat specific regiunii.

De asemenea, reprezentanta cramei spune că a fost întrebată frecvent de Fetească Neagră. Deşi este un soi românesc foarte cunoscut, în zona Drăgăşaniului nu este la fel de popular ca în alte părţi. Dar pe viitor, ea ia în calcul introducerea acestuia în portofoliul propriu.

 

Relaţia vin-mâncare

Din perspectiva fondatorilor Cramei Bauer – Raluca şi Oliver Bauer, în ultimii ani se observă o creştere a interesului pentru vinurile produse în cantităţi mici, provenite din vii atent îngrijite şi din soiuri cu personalitate. Consumatorii devin tot mai curioşi şi mai deschişi la provocările cramelor boutique, spune Raluca Bauer, co-proprietar al companiei aflate şi ea lângă bătrânul Olt.

„În prezent, soiuri precum Crâmpoşie Selecţionată, Fetească Regală, Fetească Neagră sau Negru de Drăgăşani reprezintă un atu pentru restaurantele care au înţeles că o identitate regională poate face diferenţa dintre banal şi memorabil. Un turist străin căruia i se oferă un vin românesc devine, de regulă, curios şi dornic să îl descopere“, adaugă ea.

De altfel, antreprenoarea remarcă în ultimii ani un interes tot mai mare pentru experienţele legate de vin: degustări în orb, degustări pe verticală ale aceluiaşi vin din ani diferiţi sau asocieri vin-mâncare.

„Sunt doar câteva dintre experienţele pe care le oferim la cramă, toate ghidate de oenologul Oliver Bauer. Turistii străini sunt adesea amuzaţi când încearcă să pronunţe numele Crâmpoşie Selecţionată şi, până acum, nu am întâlnit pe nimeni care să nu fie impresionat de calitatea acestui soi“, menţionează antreprenoarea.

Mai mult, ea spune că şi în calitate de băutor ocazional sau pasionat, dacă vrei să degusti un Negru de Drăgăşani autentic, inevitabil trebuie să ajungi la Drăgăşani, să priveşti Oltul şi să-l asociezi cu preparate simple şi locale, cum ar fi cârnaţii din topor şi pâinea la ţest.

 

O altă perspectivă

La Crama Valens, tot din Drăgăşani, vinul este rezultatul pasiunii şi al muncii unei familii. Dar este şi o reflectare a locului în care este creat, iar această autenticitate este tot mai apreciată astăzi, atât de consumatorii români, cât şi de vizitatorii din străinătate, care caută licori cu identitate şi poveşti reale în spatele fiecărei sticle, spune Denisa Ochea, responsabilă de organizarea de evenimente şi, totodată, fiica proprietarului, Doru Stănică.

„În ultimii ani am observat un interes în creştere pentru soiurile autohtone româneşti, iar dintre ele, Tămâioasa Românească se remarcă în mod special. La noi la cramă este unul dintre cele mai căutate vinuri, atât în varianta seacă, cât şi în cea dulce, datorită profilului aromatic intens şi datorită caracterului său distinctiv. De asemenea, Crâmpoşia atrage tot mai multă atenţie, fiind apreciată pentru prospeţimea şi tipicitatea ei, mai ales de către vizitatorii care îşi doresc să descopere soiuri mai puţin întâlnite în alte regiuni viticole ale lumii“, explică Denisa Ochea.

La crama din Prundeni, judeţul Vâlcea, interesul nu se opreşte doar la vin, ci merge mai departe către experienţa completă oferită.

„Am dezvoltat componenta de turism viticol, iar oaspeţii noştri vin pentru a se bucura de degustări şi de atmosfera locului. Avem spaţii de cazare în mijlocul naturii, avem piscină, jacuzzi şi o privelişte spectaculoasă deasupra Oltului. Credem că această îmbinare dintre vinuri din soiuri româneşti, ospitalitate şi experienţe autentice contribuie la promovarea vinului românesc şi la interesul tot mai mare pentru cramele locale şi pentru enoturismul local", a întărit ea.

Experienţa acestor crame arată că vinurile româneşti îşi consolidează treptat poziţia pe harta internaţională prin valorificarea soiurilor autohtone. Iar sectorul are potenţialul de a deveni un ambasador important al agriculturii autohtone pe meleaguri apropiate geografic de noi, dar şi foarte îndepărtate.