Buget 2012

Băsescu îşi asumă un control strict al bugetului şi un deficit zero în 2013. Comisia Europeană a tăiat ieri prognoza de creştere pe 2012 la 2,1%

Băsescu îşi asumă un control strict al bugetului şi un deficit zero în 2013. Comisia Europeană a tăiat ieri prognoza de creştere pe 2012 la 2,1%

Băsescu îşi asumă un control strict al bugetului şi un deficit zero în 2013. Comisia Europeană a tăiat ieri prognoza de creştere pe 2012 la 2,1%

Autor: Claudia Medrega, Iulian Anghel

11.11.2011, 00:09 2928

Deficitul bugetar zero anunţat ieri de preşedintele Traian Băsescu după discuţiile cu cancelarul german Angela Merkel ar reprezenta cel mai dur program de ajustare adoptat în ultimii 20 de ani de România, care aminteşte de austeritatea din anii 1980, când responsabilii de atunci urmăreau achitarea întregii datorii externe. Situaţia internaţională obligă însă la ajustări serioase justificate de încetinirea creşterii economice nu doar în România, ci în întreaga Uniune Europeană. Iar fără creştere economică, deficitele devin foarte problematice.

Zona euro va creşte doar cu 0,5% şi este de remarcat faptul că ajustările semnificative au fost făcute pentru principalele destinaţii de export ale României. Vicepreşedintele Co­misiei Europene Olii Rehn a avertizat ieri că avansul economic în UE a stagnat şi nu există speranţe ca lucrurile să se schimbe într-un orizont previzibil: "În Europa, creşterea s-a oprit şi există riscul unei noi recesiuni. În unele state membre a avut loc o creştere a numărului de locuri de muncă, însă, per ansamblu, nu se aşteaptă nicio îmbună­tă­ţire rea­lă a situaţiei la acest capitol".

Aflat la Berlin, Bă­sescu a susţinut, citat de Mediafax: "În 2010 deficitul bugetar al bugetului de stat consolidat a fost 6,5%. Anul acesta vom avea un deficit sub 4,4%. Iar bugetul, deja trecut în primă citire prin Guvern, are un deficit pentru 2012 de 1,9%. Iar obiectivul nostru este să avem anul 2013 cu un deficit bugetar zero". Preşedintele susţine că datoria externă mică a României - 33% din PIB - ar lăsa spaţiu pentru noi îm­prumuturi, dar: "Am constatat un lucru pe care cred că toţi l-au constatat în afara zonei euro - nu este suficient să ai un grad redus de îndatorare. Trebuie să mai găseşti şi bani ieftini atunci când vrei să te împrumuţi, iar astăzi banii au devenit tot mai scumpi".

ZF a argumentat în septembrie că deficitul bugetar zero ar fi un scut de protecţie al României ca să nu derapeze din cauza crizei financiare care a intrat în prelungiri. O creştere economică anemică sau chiar recesiunea impune împingerea deficitului spre zero.

Deficitul bugetar zero anunţat ieri de preşedintele Traian Băsescu după discuţiile cu cancelarul german Angela Merkel ar reprezenta cel mai dur program de ajustare adoptat în ultimii 20 de ani de România, care aminteşte de auste­ritatea din anii 1980, când responsabilii de atunci urmăreau achitarea întregii datorii externe. Situaţia internaţională obligă însă la ajustări serioase justificate de încetinirea creş­terii economice, nu doar în România, ci în întreaga UE. Iar fără creş­te­re economică, deficitele devin foarte problematice.

Olli Rehn, vicepreşedintele Comisiei Europene: În Europa creşterea s-a oprit şi există riscul unei noi recesiuni. În unele state membre a avut loc o creştere a numărului de locuri de muncă, însă, per ansamblu, nu se aşteaptă nicio îmbunătăţire reală a situaţiei la acest capitol.

Zona euro va creşte doar cu 0,5% şi este de remarcat faptul că ajustările semnifi­cative au fost făcute pentru principalele des­ti­naţii de export ale României. Vice­preşedintele Comisiei Europene Olli Rehn a avertizat ieri că avansul economic în UE a stag­nat şi nu există speranţe ca lucrurile să se schim­be într-un orizont previzibil: "În Eu­ropa creş­terea s-a oprit şi există riscul unei noi rece­siuni. În unele state membre a avut loc o creştere a numărului de locuri de mun­că, însă, per ansamblu, nu se aşteapă nicio îm­bună­tă­ţire reală a situaţiei la acest capitol".

Aflat la Berlin, Bă­sescu a susţinut, citat de Mediafax: "În 2010 deficitul bugetar al bu­getului de stat consolidat a fost de 6,5%. Anul acesta vom avea un deficit sub 4,4%. Iar bugetul, deja trecut în primă citire prin Guvern, are un deficit pentru 2012 de 1,9%. Iar obiectivul nostru este să avem anul 2013 cu un deficit bugetar zero". Preşedintele susţine că datoria externă mică a României - 33% din PIB - ar lăsa spaţiu pentru noi îm­prumuturi, dar: "Am constatat un lucru pe care cred că toţi l-au constat în afara zonei euro - nu este suficient să ai un grad redus de îndatorare. Trebuie să mai găseşti şi bani ieftini atunci când vrei să te împrumuţi, iar astăzi banii au devenit tot mai scumpi".

ZF a argumentat în septembrie că defi­ci­tul bugetar zero ar fi un scut de protecţie a României ca să nu derapeze din cauza crizei financiare care a intrat în prelungiri. O creş­tere economică anemică sau chiar rece­siu­nea impune împingerea deficitului spre zero.

După o amânare de mai multe săptă­mâni CE a confirmat oficial revizuirea în jos a prognozei de creştere economică a Româ­niei la 2,1%. Guvernul român nu mai are mo­tiv să nu finalizeze bugetul pornind de la ţintele modeste anunţate de Comisie.

Potrivit Comisiei, această creştere mo­des­tă de 2,1% va fi realizată în principal cu ajutorul motorului investiţiilor publice şi a reve­nirii consumului privat, în timp ce ex­porturile vor deveni un factor de sprijin mai puţin solid din cauza înrăutăţirii condiţiilor eco­nomice din Europa.

Anul trecut România a ieşit din rece­siune împinsă de exporturi, dar acum principalele ţări partenere la export ale României au fost şi cele mai afectate de revizuirea în jos a prognozelor de creştere.

Este posibil ca România să aibă creştere economică bazându-se pe cererea internă?

"Investiţiile sunt de aşteptat să fie un mo­tor important de creştere anul viitor, având în vedere necesităţile mari ale Româ­niei de a-şi moderniza infrastructura, parţial cu ajutorul cofinanţărilor aferente progra­me­lor cu fonduri structurale ale UE. Rata foar­te redusă de absorbţie a fondurilor europe­ne, de 3,7% la sfârşitul lunii septembrie, sem­nalează existenţa unui potenţial foarte mare de creştere a investiţiilor publice", se arată în prognoza de toamnă a Comisiei Europene.

Odată cu finalizarea prognozelor pentru anul viitor, bugetul are undă liberă spre Guvern şi Parlament.

Cum anticipase deja, Comisia şi-a ajus­tat puternic estimarea privind creşterea economică a României pentru 2012, de la 3,7% la 2,1%.

Aceasta nu este, însă, cea mai pesimistă prog­noză de până acum.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a fost prima instituţie care şi-a înrăutăţit în octombrie estimarea privind creşterea economică de anul viitor la 1,1%, după ce în vară estima un plus de 3,8%.

Mai pesimistă, JP Morgan, una dintre cele mai puternice bănci americane, care mo­ni­to­rizează România în rapoarte de analiză oca­zionale, a ieşit în ultima vreme în eviden­ţă prin ajustări succesive ale prognozei de creş­tere economică pe 2012, până la 0,8%.

Deoarece 2012 este an electoral există "riscul" creşterii puternice a cererii interne, in­dusă de derapaje fiscale, care ar putea să apară eventual sub forma combinării redu­cerii contribuţiilor la asigurările sociale, creşterii salariilor din sectorul public şi a chel­tuielilor de investiţii. Deşi acest lucru va avea un impact pozitiv asupra creşterii eco­no­­mice pe termen scurt, va influenţa negativ ţinta de deficit bugetar pentru 2012, aver­tizează Comisia.

Olli Rehn, vicepreşedintele Comisiei Europene: În Europa creşterea s-a oprit şi există riscul unei noi recesiuni. În unele state membre a avut loc o creştere a numărului de locuri de muncă, însă, per ansamblu, nu se aşteaptă nicio îmbunătăţire reală a situaţiei la acest capitol.

Cum îşi justifică CE estimarea de PIB

Cererea externă va continua să repre­zin­te un factor de sprijin, însă mai puţin solid în 2012 din cauza înrăutăţirii condiţiilor eco­nomice din Europa şi din alte părţi ale lumii.

Exporturile au fost principalul motor care a ajutat economia să iasă din criză. În acest an exporturile României au continuat să crească, însă s-a observat deja o diminua­re a ritmului de creştere. În condiţiile în care Ger­­mania, Franţa, Italia şi Spania, princi­pa­lii parteneri comerciali din UE, vor în­re­gistra anul viitor creşteri economice sub­uni­ta­re, motorul exporturilor este de aşteptat să frâ­neze vizibil. În perspectivă, pentru a suplini redu­ce­rea exporturilor către UE, România ar tre­bui să-şi extindă foarte mult pieţele de des­fa­cere din afara Uniunii, însă procesul este de durată şi este afectat de concurenţa pu­ter­nică pe costuri de produc­ţie, după cum apre­ciază analiştii.

Consumul guvernamental nu va avea o contri­buţie importantă la creşterea econo­mică din 2012, în condiţiile în care va fi afectat de viitoare consolidări fiscale şi de redu­ce­rea numărului angajaţilor din sectorul public, în viziunea Comisiei Europene.

Ce influenţă va avea sectorul privat

Populaţia şi companiile vor continua să-şi ajusteze situaţiile financiare în prima jumătate a anului viitor, iar angajările antici­pa­te şi inflaţia redusă ar trebui să susţină ve­nitul disponibil real, ceea ce ar trebui să con­tribuie la revigorarea consumului privat în a doua jumătate a anului 2012.

Sectorul bancar nu va contribui însă prea mult la redresarea economiei. Comisia an­ticipează că activitatea de creditare va în­re­gistra o revenire "modestă" în 2012, în con­diţiile în care băncile din România vor con­tinua să-şi "repare" bilanţurile după o pe­rioadă îndelungată de deteriorare a cali­tăţii activelor.

Totodată, investiţiile private urmează să fie ceva mai slabe anul viitor din cauza in­cer­ti­tudinilor generate de alegerile din 2012 şi a efectelor întârziate ale turbulenţelor de pe pieţele financiare internaţionale din acest an.

Creşterea economică de anul viitor va fi susţinută de o ascensiune a consumului privat de 1,9% şi un avans de 1,5% al consu­mul public. Expor­turile ar urma să urce cu 4,3%, cu un ritm mai lent decât al impor­turilor, de 4,5%.

Pentru 2013, Comisia Europeană se aşteaptă la o creştere economică de 3,4%, influenţată în principal de cererea internă.


Cum vede Comisia PIB-ul din 2011?


Pentru acest an, Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit estimarea privind PIB-ul din acest an, de la 1,5%, la 1,7%. "Pe partea de cerere, exporturile nete au fost motorul principal pentru creştere în prima jumătate a anului 2011, dar acesta va contribui probabil mai puţin la la creştere în a doua jumătate a anului din cauza încetinirii aşteptate a cererii externe", se arată în raportul Comisiei.

În plan fiscal, Comisia Europeană anticipează continuarea consolidării fiscale.

Comisia estimează pentru anul viitor o scădere a deficitului bugetar doar până la 3,7% pe metodologia europeană (ESA 95), însă subliniază că autorităţile nu au finalizat încă bugetul pentru 2012, astfle că această prognoză nu include alte măsuri adiţionale care trebuie să fie incluse în prioectul de bugetul pe 2012.

Proiecţiile actuale presupun continuarea restrângerii cheltuielilor publice, în particular în privinţa subvenţiilor, precum şi economii suplimentare generate de reformele implementate în prezent, precum introducerea ajutoarelor sociale acordate în funcţie de venituri, reducerea numărului de programe de asistenţă socială şi continuarea implementării reformei pensiilor, conform raportului CE.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO