Buget 2012

Buget 2012: 11 întrebări despre bugetul pe 2012. Cum poţi să faci un buget fără să porneşti de la numărul total de angajaţi ai statului? Unde este privatizarea?

no title

Autor: Sorin Pâslaru

14.11.2011, 00:07 868

1. Care este numărul total de angajaţi ai statului? Cel mai important indicator care lipseşte din bu­ge­tul pe 2012 este nu­mărul de bugetari. Ce fel de buget poţi construi şi poţi pre­zenta fără să ştii şi fără să expui pe prima pagină cu ce număr de angajaţi mergi în 2012? Din aceştia, câţi funcţionari, câţi medici, câte asistente, câţi pro­fe­sori? De fapt, bugetul de aici ar fi trebuit să por­neas­că: în 2012 este esti­mat că vom avea o populaţie de X persoane, din care în de­taliu pe struc­tură de vârstă. Apoi, esti­măm că vom avea atâţia salariaţi, că vom avea atâţia elevi de şcoală, de grădiniţă, că se vor îmbolnăvi de gripă atâţia oa­meni, că va trebui finanţate atâtea sta­dioane, săli de sport. Unde sunt toate aceste date? Este posibil ca cifrele, alocările, să existe, dar din păcate aceeaşi formulă de prezentare ca în fiecare an - un PDF de 360 de pagini de unde trebuie să ghiceşti informaţiile esenţiale - împiedică analiza. De ase­menea, lipseşte numărul de angajaţi pe fie­care minister.

2. Ce bază are presupunerea de creştere economică de 2,3% pe care şi-a construit bugetul guvernul? În document este menţionat, pentru prima dată, un interval: plus 1,8% - 2,3% pentru anul următor, dar PIB-ul din 2012 este estimat la 579,6 mld. lei, ceea ce înseamnă o creştere de 2,3%. Sigur că această prognoză are girul, ca şi în ceilalţi ani, al FMI şi al Comisiei Europene. Dar, ca şi în ceilalţi ani, FMI poate greşi. A greşit în 2009, când a estimat pentru România plus 2% şi am avut -7%, a greşit în 2010, când a văzut plus de 1,5% şi a fost minus 1,3% şi deja estima pentru 2012 plus 4%, ceea ce acceptă acum că nu va fi. De altfel, şi faptul că înaintează acum un interval pentru estimarea de creştere arată nesiguranţă. De ce România nu ar fi putut să meargă, din raţiuni de prudenţă, pe zero creştere economică în 2012?

3. Ce şansă de realizare au veniturile de 195 miliarde de lei (46,5 mld. euro), cu 7% mai mari faţă de 2011? Guvernul este cu doar 5 mld. lei mai puţin optimist la nivelul ve­niturilor bugetare pentru 2012, faţă de proiecţiile construite înainte de declan­şarea crizei datoriilor suverane. În proiecţia de buget pe ur­mă­torii trei ani trimisă la Comisia Europeană în iulie 2011 se prevedeau venituri de 200 mld. lei. La un pro­dus intern brut de 579 mld. lei estimat pen­tru 2011, faţă de 543 mld. lei în 2010, înseamnă 33,7% din PIB. Pon­derea este mai mare cu 0,3% din PIB faţă de 2011, deci creşterea veniturilor se sprijină nu numai pe o creştere de PIB de 2,3%, la rândul său sub semnul între­bării, ci şi pe o îmbunătăţire a colectării. De unde să provină această îmbu­nătăţire, când abia în 2011 a fost reuşită depăşirea pragului de 33% din PIB la venituri şi numai ca urmare a majorării TVA până la nivelul sufocant de 24%?

4. De ce cheltuielile cu bunuri şi servicii, estimate la 31,7 mld. lei, sunt mai mari cu 8% faţă de 2011 şi sunt chiar mai mari cu 500 mil. lei faţă de prognoza anterioară pentru 2012, când se prevedea o creştere eco­nomică de 4% şi un deficit de 3% din PIB? De ce nu pot scădea cheltuielile cu bunuri şi servicii în concordanţă cu reducerea nu­mă­rului de bugetari? Care sunt top 10 cheltuieli de bunuri şi ser­vicii? Cât a cheltuit statul pe calcula­toa­re în 2011? Dar pe benzină? Câte maşini au cumpărat instituţiile statului anul acesta şi ce buget este făcut pentru achiziţii de autoturisme în 2012? Care sunt capitolele din cheltuielile cu bunuri şi servicii care au crescut cel mai mult şi care au scăzut? Cât dă statul pe licenţe de programe in­formatice? De ce nu poate lucra cu open-source? Care este ran­da­men­tul acestor cheltuieli relativ la obiec­tivele ministe­re­lor/agenţiilor, ce chel­­tuială pre­supune un post de bugetar?

5. Nu este prea optimistă evoluţia cheltuielilor cu dobânzile? Înainte de criza datoriilor suverane guvernul prevedea un nivel al cheltuielilor cu dobânzile de 10,1 miliarde de lei, faţă de 9,5 miliarde de lei în 2011, iar acum prevede cheltuieli cu dobânzile de 10,2 miliarde de lei pentru 2012, deci o creştere de 100 milioane de lei. Sigur, România nu este acum în ţinta investitorilor, datoria publică redusă ca pondere în PIB (pe locul III la ţările neîndatorate în Uniunea Europeană, cu o pondere de 37% din PIB, după Estonia - 6% şi Bulgaria - 18%) şi acordul cu FMI fiind atuuri. Dar cea mai mare slăbiciune a a statului - incapacitatea de a strânge venituri la buget, deci ponderea redusă a veniturilor în PIB şi de­pen­denţa mare de finanţarea externă - nu numai a statului, ci a întregului sis­tem bancar, pune România într-o situaţie dificilă în 2012.

6. Cât de certă este creşterea prog­nozată a exporturilor cu 10%, în condiţiile în care Uniunea Europeană, cel mai mare partener comercial al României, prevede o creştere de doar 0,6% a PIB, deci mai degrabă o stagnare economică?

Cu triada Germania, Franţa şi Italia, care absoarbe jumătate din exporturile României, la 0,8%, 0,6% şi respectiv 0,1%, o continuare a creşterii expor­turilor peste 10% se poate dovedi nesus­tenabilă. Mai ales în condiţiile în care din 2012 la acest capitol nu va mai contribui Nokia, al doilea mare exportator în 2011 şi 2010.

7. De ce cheltuielile de personal scad cu doar 1,8% în 2012, de la 40,5 miliarde de lei până la 39,8 miliarde de lei, dacă guvernul afirmă că numărul de personal bugetar s-a diminuat cu 10%? Numărul de personal bugetar şi salariile acestora sunt în continuare o nebuloasă pentru Ro­mâ­nia. Ministerul de Finanţe scoate când este întrebat anumite date, Institutul de Statistică oferă alte date. Cât câştigă cei mai bine plătiţi 10%? Care este salariul mediu pe ministere? Aceste date lipsesc din buget.

8. Pe ce se bazează guvernul când estimează că va obţine de la Uniunea Europeană ca decontări pentru facturile trimise la Bruxelles 9,69 miliarde de lei (2,3 mld euro) în 2012, adică cu 60% mai mult decât în acest an? Decontările pe achiziţii pu­blice, care reprezintă 80% din pro­grame, sunt blocate de patru luni din cauza fraudelor şi nici măcar nu se ştie dacă plata facturilor va fi reluată. Absorbţia a 9,69 miliarde de lei într-un sin­gur an ar însemna că România ar tre­bui să facă într-un singur an, 2012, cu 40% mai mult decât tot ceea ce a reuşit să atragă bani de la UE între 2007 şi 2011, adică timp de cinci ani.

9. De ce nu sunt prezentate şi bugetele companiilor de stat odată cu bugetul de stat şi bugetele ministerelor? De vreme ce Uniunea Europeană cere deja includerea anu­mitor companii mari de stat în calculul deficitului bugetar, prezentarea unui buget fără rezultatele estimate pentru cele mai importante 35 de companii de stat, care au avut împreună afaceri de 10 miliarde de euro şi pierderi totale de 500 mi­lioane de euro în 2010, este in­com­pletă. Cum pierderile com­paniilor de stat şi mai ales arieratele pot da peste cap orice estimare a bugetului conso­lidat prin neplata contribuţiilor sociale sau a celorlalte obligaţii, ar trebui practic incluse la fiecare minister sau, consolidat, într-un capitol parti­cipaţii ale statului. Mai ales că multe dintre sub­venţiile de la Transporturi, de exemplu, pen­tru Compania Naţională a Dru­mu­ri­lor sau pentru calea ferată merg chiar la aceste companii.

10. Cine semnează acest buget? "Vrem ca bugetul să fie asumat de persoane cu nume şi prenume", a spus un om de afaceri. Şi este corect. În bună tradiţie de stat, unde funcţionarii nu se prezintă la telefon înainte de începe convorbirea, deci niciodată nu ştii cu cine stai de vorbă, iar angajaţii din orice instituţie - spital, primărie, şcoală - nu au ecusoane cu nume şi prenume, autorul este anonimizat. Nu ai pe cine să întrebi, la fiecare capitol, la fiecare minister să fie trecută o persoană de contact - iată, eu răspund la întrebări, lămuresc ce este de lămurit, arăt cum a fost construit acest buget şi de ce trebuie să arate în acest fel.

11. De ce nu există cuvintele "privatizare", "bursă", "piaţa de capital" în bugetul pe 2012? Îşi asumă sau nu guvernul vânzarea de pachete de acţiuni la companiile statului în 2012? Care sunt veniturile estimate că vor fi obţinute din pri­vatizare în anul următor? Sau poate dacă nu există cuvântul bursă, există "acţiuni" sau "vânzare de acţiuni"? Nici gând. Cuvân­tul "acţiuni" există, dar în sintag­ma "acţiuni de control". Cum altfel?