• Leu / EUR4.8922
  • Leu / GBP5.5612
  • Leu / USD4.4928
Buget 2012

Bugetul 2012 la raport. Oamenii de afaceri către guvernanţi: Calculaţi de câţi bugetari e nevoie şi tăiaţi

Bugetul 2012 la raport. Oamenii de afaceri către guvernanţi: Calculaţi de câţi bugetari e nevoie şi tăiaţi

ZF a cerut ieri părerea celor care lucrează cu bugete anuale de sute de milioane de euro despre cum trebuie construit un buget sustenabil în 2012. Oamenii de afaceri spun că este nevoie de asumare, de transparenţă şi de austeritate pentru un deficit bugetar cât mai mic în 2012.

Autor: Adelina Mihai, Cristina Roşca

08.11.2011, 00:08 1648

Reducerea numărului de bu­ge­tari, asumarea cu nume şi pre­nume a ceea ce au semnat de către toţi cei care participă la ela­borarea şi la execuţia buge­tului şi analiza fe­zabilităţii investiţiilor înce­pute şi viitoare - acestea sunt principalele sfaturi pe care le dau oamenii de afaceri şi directorii de multi­na­ţionale guvernanţilor care lucrează la bugetul pentru anul 2012.

"Cred că ar trebui revizuită structura de personal în raport cu media europeană, adică să se vadă câţi contribuabili corespund unui funcţionar în România şi cum este la nivel euro­pean. Iar dacă se constată că sunt prea mulţi, să se ia măsurile ma­na­geriale necesare. Eu re­du­ceam nu­mărul de an­gajaţi atunci când vânzările scă­deau, e arit­me­tică sim­plă. Sigur vor fi re­zu­l­tate de optimizare bugetară în această zonă dacă se iau deciziile corecte", spune Ovidiu Wencz, executivul care a ocupat timp de nouă ani funcţia de director general al Cam­po­frio.

Potrivit da­telor obţinute de ZF, la sfârşitul lunii iulie 2011 erau înregistraţi, conform Institutului de Sta­tistică, 199.000 de funcţionari în adminis­traţia publică şi apărare, cu 40.000 mai mult decât în decembrie 2004, anul când PDL a venit la putere împreună cu PNL.

Cei 199.000 de funcţionari sunt inima sistemului birocratic, ei fiind în primul rând funcţionarii publici din ministere, agenţii gu­ver­namentale şi aşa-numitele "decon­cen­trate", adică reprezentanţele ministerelor în judeţe.

Mihai Matyas, directorul general al La Fântâna, cel mai mare îmbuteliator local de apă în watercoolere (sisteme de răcire-încălzire) şi un executiv cu ani buni de experienţă în cadrul Pepsi, este de părere că o cooperare mai bună a Gu­vernului cu mediul de afaceri ar putea duce la realizarea unui proiect de buget care să corespundă realităţii anului 2012.

"Problema principală la bugetul de stat o reprezintă faptul că nu este asumat de către toţi cei care au participat la execuţia acestuia. Toţi cei care iau decizii privind cheltuirea banilor pu­blici trebuie să poarte responsabilitatea pentru ceea ce au semnat, la fel cum se în­tâm­plă în firmele private", spune Matyas. Într-o companie privată, explică el, înainte de ela­bo­ra­rea bugetului anual, se face o analiză detaliată a veniturilor şi cheltuielilor din fiecare sector şi a in­dicatorilor de performanţă din cadrul fiecărui ca­pitol bugetar, analiză pe baza căreia se iau de­ciziile de alocare a banilor. Managerul spune că nu este adeptul reducerilor de cheltuieli cu per­so­nalul prin tăierea de salarii, însă o mai bună ges­tionare a costurilor cu bunurile şi serviciile - care implică un control al sistemului de alocare a contractelor în urma licitaţiilor - ar putea aduce îmbunătăţiri semnificative la capitolul eco­nomii.

De ce e nevoie de un buget corect

Problema elaborării unui buget conform cu realităţile economice vine într-un context în care bugetul pe 2009 a eşuat la mare distanţă faţă de realitate (s-a mizat în ianuarie 2009 pe o creştere economică de 2% şi venituri în creş­tere cu 18%, dar a fost minus 7% la PIB şi -6% la venituri faţă de anul anterior), iar ace­laşi lucru s-a repetat şi în 2010 (când bu­getul a fost construit pe o estimare de creş­tere eco­nomică de 1,5%, deşi erau semnale că nu-şi re­vine consumul, iar PIB-ul a scăzut cu aproape 2%).

"Trebuie să se facă o analiză de fezabilitate a investiţiilor deja angajate şi să fie public nu­mele celui care a semnat luarea unei decizii de investiţii, să existe o transparentizare şi cineva să fie tras la răspundere pentru modul în care a chel­tuit banii publici. Dacă vor să fie credibili, trebuie să indice cine este responsabil de chel­tuirea banilor publici în fiecare judeţ", adaugă Wencz.

Dan Ostahie, proprietarul şi preşedintele re­tailerului de electronice, electrocasnice şi pro­duse IT Altex, spune că cel mai important lucru pen­tru România este ca înainte de construirea bu­getului să se stabilească o serie de obiective co­mune pentru Banca Naţională, Gu­vern şi ro­mâni - atât populaţia, cât şi mediul de business.

"Astfel, obiectivele BNR (ce privesc ţinta de 2% pentru inflaţie) şi cele ale Guvernului (ce privesc reducerea deficitului bugetar la mai puţin de 2% din PIB şi creşterea investiţiilor) nu răspund nevoilor legitime privind creşterea economică şi creşterea nivelului de trai în România", consideră Ostahie.

Mai mult dialog cu BNR şi cu oamenii de afaceri

Omul de afaceri care a construit un bu­siness de aproape 200 de milioane de euro anul trecut mai spune că ar fi indicat ca membrii Gu­vernului să organizeze mese rotunde la care să in­vite atât membri ai BNR, cât şi repre­zentanţi ai mediului de afaceri pentru căutarea soluţiilor com­plementare care să poată asigura creştere economică în România pentru 2012. "Acestea pot fi organizate însă numai dacă există un interes real pentru dialog", explică Ostahie.

La rândul său, Gabriel Cârlig, 44 de ani, care în urmă cu 18 ani înfiinţa compania Joli­don, o afacere cu costume de baie şi lenjerie in­timă care a devenit ulterior una dintre pu­ţinele multinaţionale româneşti, este de părere că trebuie adoptate măsuri care să stimuleze economia. "Este cert că nu trebuie tăiate investiţiile. Ar trebui în primul rând revitalizate investiţiile şi consumul", spune Cârlig.

Afirmaţiile omului de afaceri clujean vin în contextul în care consumul continuă să scadă şi în 2011, declinul din ultimii trei ani apro­piindu-se de 20 de procente.

"Dacă aş fi şeful Guvernului şi ar trebui să reduc cheltuielile bugetare, aş merge pe câteva căi principale, unele ca parte a unei strategii pe termen mediu şi altele pe termen scurt. Astfel, aş investi masiv în modernizarea sectorului bugetar, respectiv în conversia multor angajaţi care activează aici, îngheţând în acelaşi timp angajările. Se vorbeşte că trebuie redus numărul de oameni care lucrează pentru stat: bun, îl reducem. Şi ce facem cu ei? Ei trebuie pregătiţi şi integraţi fie în zona privată, fie în acele companii de stat cu adevărat rentabile. Procesul va fi unul de la sine, un proces ce se va regla el însuşi, prin care oameni de la stat vor trece în zona privată", crede Vladimir Sterescu, country manager al Computer Generated Solutions (CGS), un furnizor de servicii de call-center care are aproape 2.500 de angajaţi în Bucureşti, Braşov şi Sibiu. El spune că, dacă ar putea, ar mai investi masiv în acele companii de stat care pot fi rentabile şi le-ar desfiinţa pe cele care nu au şanse să devină rentabile.

Nici dobânda de politică monetară nu ajută mediul de business

Cârlig crede că o măsură bună pentru eco­no­mie ar fi reducerea dobânzii de politică mo­netară. Deşi BNR a redus săptămâna tre­cută dobânda-cheie la 6%, după un an şi ju­mătate în care a ţinut-o îngheţată la 6,25%, omul de afaceri spune că "este o măsură prea mică, luată după mult timp. Mai este loc de scăderi".

Întrebat unde mai este loc de tăieri şi ajustări la bugetul de stat, Cârlig a spus că "mai poate fi restructurat aparatul de stat".

Focusul pe agricultură

Şi Jean Valvis, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri de pe piaţa locală, care are afaceri în domenii precum apă minerală, vin şi agricultură, este la rândul său de părere că nu trebuie tăiate investiţiile. "Investiţiile nu ar trebui să sufere mai ales în domeniile unde România are un avantaj comparativ. Un astfel de domeniu este agricultura." El spune că nu vede cum altfel România ar putea ieşi cu bine din acest război economic mondial. "Mai cred că nu ar trebui susţinute sectoarele cu datorii şi pierderi. Nu trebuie investiţi bani în aceşti zombie economici."

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8922
Diferență: 0,131
Ieri: 4.8858
Azi: 4.4928
Diferență: 0,279
Ieri: 4.4803
Azi: 5.5612
Diferență: 0,1657
Ieri: 5.5520
Azi: 4.8793
Diferență: 0,0123
Ieri: 4.8787