Reducerea numărului de bugetari, asumarea cu nume şi prenume a ceea ce au semnat de către toţi cei care participă la elaborarea şi la execuţia bugetului şi analiza fezabilităţii investiţiilor începute şi viitoare - acestea sunt principalele sfaturi pe care le dau oamenii de afaceri şi directorii de multinaţionale guvernanţilor care lucrează la bugetul pentru anul 2012.
Potrivit datelor obţinute de ZF, la sfârşitul lunii iulie 2011 erau înregistraţi, conform Institutului de Statistică, 199.000 de funcţionari în administraţia publică şi apărare, cu 40.000 mai mult decât în decembrie 2004, anul când PDL a venit la putere împreună cu PNL.
Cei 199.000 de funcţionari sunt inima sistemului birocratic, ei fiind în primul rând funcţionarii publici din ministere, agenţii guvernamentale şi aşa-numitele "deconcentrate", adică reprezentanţele ministerelor în judeţe.
Mihai Matyas, directorul general al La Fântâna, cel mai mare îmbuteliator local de apă în watercoolere (sisteme de răcire-încălzire) şi un executiv cu ani buni de experienţă în cadrul Pepsi, este de părere că o cooperare mai bună a Guvernului cu mediul de afaceri ar putea duce la realizarea unui proiect de buget care să corespundă realităţii anului 2012.
"Problema principală la bugetul de stat o reprezintă faptul că nu este asumat de către toţi cei care au participat la execuţia acestuia. Toţi cei care iau decizii privind cheltuirea banilor publici trebuie să poarte responsabilitatea pentru ceea ce au semnat, la fel cum se întâmplă în firmele private", spune Matyas. Într-o companie privată, explică el, înainte de elaborarea bugetului anual, se face o analiză detaliată a veniturilor şi cheltuielilor din fiecare sector şi a indicatorilor de performanţă din cadrul fiecărui capitol bugetar, analiză pe baza căreia se iau deciziile de alocare a banilor. Managerul spune că nu este adeptul reducerilor de cheltuieli cu personalul prin tăierea de salarii, însă o mai bună gestionare a costurilor cu bunurile şi serviciile - care implică un control al sistemului de alocare a contractelor în urma licitaţiilor - ar putea aduce îmbunătăţiri semnificative la capitolul economii.
De ce e nevoie de un buget corect
Problema elaborării unui buget conform cu realităţile economice vine într-un context în care bugetul pe 2009 a eşuat la mare distanţă faţă de realitate (s-a mizat în ianuarie 2009 pe o creştere economică de 2% şi venituri în creştere cu 18%, dar a fost minus 7% la PIB şi -6% la venituri faţă de anul anterior), iar acelaşi lucru s-a repetat şi în 2010 (când bugetul a fost construit pe o estimare de creştere economică de 1,5%, deşi erau semnale că nu-şi revine consumul, iar PIB-ul a scăzut cu aproape 2%).
"Trebuie să se facă o analiză de fezabilitate a investiţiilor deja angajate şi să fie public numele celui care a semnat luarea unei decizii de investiţii, să existe o transparentizare şi cineva să fie tras la răspundere pentru modul în care a cheltuit banii publici. Dacă vor să fie credibili, trebuie să indice cine este responsabil de cheltuirea banilor publici în fiecare judeţ", adaugă Wencz.
Dan Ostahie, proprietarul şi preşedintele retailerului de electronice, electrocasnice şi produse IT Altex, spune că cel mai important lucru pentru România este ca înainte de construirea bugetului să se stabilească o serie de obiective comune pentru Banca Naţională, Guvern şi români - atât populaţia, cât şi mediul de business.
"Astfel, obiectivele BNR (ce privesc ţinta de 2% pentru inflaţie) şi cele ale Guvernului (ce privesc reducerea deficitului bugetar la mai puţin de 2% din PIB şi creşterea investiţiilor) nu răspund nevoilor legitime privind creşterea economică şi creşterea nivelului de trai în România", consideră Ostahie.
Mai mult dialog cu BNR şi cu oamenii de afaceri
Omul de afaceri care a construit un business de aproape 200 de milioane de euro anul trecut mai spune că ar fi indicat ca membrii Guvernului să organizeze mese rotunde la care să invite atât membri ai BNR, cât şi reprezentanţi ai mediului de afaceri pentru căutarea soluţiilor complementare care să poată asigura creştere economică în România pentru 2012. "Acestea pot fi organizate însă numai dacă există un interes real pentru dialog", explică Ostahie.
La rândul său, Gabriel Cârlig, 44 de ani, care în urmă cu 18 ani înfiinţa compania Jolidon, o afacere cu costume de baie şi lenjerie intimă care a devenit ulterior una dintre puţinele multinaţionale româneşti, este de părere că trebuie adoptate măsuri care să stimuleze economia. "Este cert că nu trebuie tăiate investiţiile. Ar trebui în primul rând revitalizate investiţiile şi consumul", spune Cârlig.
Afirmaţiile omului de afaceri clujean vin în contextul în care consumul continuă să scadă şi în 2011, declinul din ultimii trei ani apropiindu-se de 20 de procente.
"Dacă aş fi şeful Guvernului şi ar trebui să reduc cheltuielile bugetare, aş merge pe câteva căi principale, unele ca parte a unei strategii pe termen mediu şi altele pe termen scurt. Astfel, aş investi masiv în modernizarea sectorului bugetar, respectiv în conversia multor angajaţi care activează aici, îngheţând în acelaşi timp angajările. Se vorbeşte că trebuie redus numărul de oameni care lucrează pentru stat: bun, îl reducem. Şi ce facem cu ei? Ei trebuie pregătiţi şi integraţi fie în zona privată, fie în acele companii de stat cu adevărat rentabile. Procesul va fi unul de la sine, un proces ce se va regla el însuşi, prin care oameni de la stat vor trece în zona privată", crede Vladimir Sterescu, country manager al Computer Generated Solutions (CGS), un furnizor de servicii de call-center care are aproape 2.500 de angajaţi în Bucureşti, Braşov şi Sibiu. El spune că, dacă ar putea, ar mai investi masiv în acele companii de stat care pot fi rentabile şi le-ar desfiinţa pe cele care nu au şanse să devină rentabile.
Nici dobânda de politică monetară nu ajută mediul de business
Cârlig crede că o măsură bună pentru economie ar fi reducerea dobânzii de politică monetară. Deşi BNR a redus săptămâna trecută dobânda-cheie la 6%, după un an şi jumătate în care a ţinut-o îngheţată la 6,25%, omul de afaceri spune că "este o măsură prea mică, luată după mult timp. Mai este loc de scăderi".
Întrebat unde mai este loc de tăieri şi ajustări la bugetul de stat, Cârlig a spus că "mai poate fi restructurat aparatul de stat".
Focusul pe agricultură
Şi Jean Valvis, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri de pe piaţa locală, care are afaceri în domenii precum apă minerală, vin şi agricultură, este la rândul său de părere că nu trebuie tăiate investiţiile. "Investiţiile nu ar trebui să sufere mai ales în domeniile unde România are un avantaj comparativ. Un astfel de domeniu este agricultura." El spune că nu vede cum altfel România ar putea ieşi cu bine din acest război economic mondial. "Mai cred că nu ar trebui susţinute sectoarele cu datorii şi pierderi. Nu trebuie investiţi bani în aceşti zombie economici."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
