"Faţă de bugetul rectificat pe 2011, pentru anul viitor avem 3,45 miliarde de lei, adică o scădere de 11,22%. Bugetul este precaut, pentru că nu putem să ne scoatem din contextul general european, care duce o criză financiară, una identitară şi o criză de competitivitate. Banii acoperă arieratele în principal, dar vor fi direcţionaţi şi către programele începute de minister înainte de criză, precum şi pentru investiţii noi", a spus Curteanu, la conferinţa "România Construct Forum", organizată de Mediafax.
Din totalul arieratelor de 1,09 miliarde de lei, 450 de milioane de lei provin din programele de drumuri, 414 milioane de lei din programele de canalizare şi 151 de milioane de lei din programul de alimentare cu apă.
"Comparaţiile bugetului MDRT cu cele pentru învăţământ şi sănătate nu-şi au rostul. Sigur avem nevoie şi de investiţiile în învăţământ şi spitale, dar fără drumuri, apă şi canalizare nici aceste sectoare nu pot funcţiona", a afirmat secretarul de stat.
El a spus că o problemă a ministerului din acest an a fost încercarea de a mulţumi toate companiile cu care are contracte încheiate, prin acoperirea arieratelor.
"Au existat nemulţumiri şi din partea celor care au lucrări demarate, dar şi din partea celor care au nevoie de investiţii noi. Am încercat să mulţumim pe toată lumea prin acoperirea arieratelor, mai ales că acestea nu au fost create în ultimii doi ani, ci vin din perioada de dinaintea crizei", a adăugat Curteanu.
Totodată, el a afirmat că în acest an ministerul a încercat să atragă investitori privaţi întrucât cu ajutorul acestora "se poate vorbi de o creştere în adevăratul sens al cuvântului".
Proiectul de buget pe anul 2012 pentru Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului are o valoare de 3,45 miliarde de lei, din care 88,47% este alocarea de la bugetul de stat, 7,42% sunt fonduri externe nerambursabile şi 4,11% venituri proprii.
Arieratele, provocări pentru constructori
Arieratele statului către sectorul construcţiilor au scăzut în ultimii ani, dar reprezintă în continuare una dintre principalele probleme ale companiilor de profil, puternic decapitalizate după venirea crizei şi fără acces la finanţările şi contractele de la nivelul anului 2008.
"Chiar dacă arieratele s-au înjumătăţit, efectul asupra companiilor este mai mare, pentru că altfel le suportam în 2008, când băncile acordau finanţări şi existau proiecte private", a declarat preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC) Cristian Erbaşu, prezent şi el la evenimentul România Construct Forum, organizat joi de Mediafax.
Erbaşu, acţionar al unui grup specializat în domeniul construcţiilor, a arătat că neplata datoriilor întârzie finalizarea anumitor proiecte şi afectează, pe lângă firmele de construcţii, şi companii din domenii conexe, precum producătorii de materiale de construcţii, transportatorii sau furnizorii de servicii.
Potrivit sursei citate, valoarea totală a arieratelor este de două-trei ori mai mare decât cifrele comunicate oficial, în condiţiile în care există multe lucrări nefacturate de constructori din cauza incertitudinii legate de finanţare.
Întrebat despre valoarea totală a creanţelor către constructori, reprezentantul FPSC a spus că nu deţine date certe, iar din cele trei ministere de la care au fost cerute informaţii în acest sens, respectiv Dezvoltare, Transporturi şi Mediu, doar cel dintâi a oferit date.
"Sperăm ca în prima parte a anului viitor să obţinem date centralizate", a adăugat Erbaşu.
Certificarea constructorilor, subiect vechi de două decenii
O parte din problemele care apar la derularea licitaţiilor ar putea fi eliminate prin certificarea firmelor de construcţii, subiect vechi de aproape 20 de ani pentru care au fost iniţiate, fără succes, mai multe proiecte normative, potrivit reprezentanţilor unor asociaţii de profil.
Cristian Erbaşu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), a afirmat că proiectul unei legi privind certificarea constructorilor datează de la mijlocul anilor '90.
"În ultima perioadă, Guvernul prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a avut mai multă atenţie privind această problemă. Am găsit o variantă perfectibilă", a declarat Erbaşu.
El a arătat că prin această certificare fiecare firmă de construcţii îşi va avea locul real, în conformitate cu dotările, resursele umane şi experienţa dobândită.
Certificarea este obligatorie în majoritatea statelor europene, iar în altele este voluntară, potrivit sursei citate.
Construim în fiecare an doar două locuinţe noi la mia de locuitori
Speakerii invitaţi la conferinţa Mediafax România Construct Forum de ieri au vorbit şi despre necesarul de locuinţe din România, în condiţiile în care în România se construiesc anual aproximativ două locuinţe noi la mia de locuitori, sub jumătate faţă de media europeană, iar pentru recuperarea decalajului este nevoie de dublarea numărului de locuinţe livrate pe an, la 100.000 de unităţi, potrivit Asociaţiei Producătorilor de BCA din România PRO BCA. În România există 8,4 milioane de locuinţe, din care două milioane sunt din chirpici, iar 0,7 milioane sunt construite înainte de 1944, a declarat Marius Marin, vicepreşedintele PRO BCA şi CEO al companiei Macon. El a mai spus că cele mai multe locuinţe s-au construit în anul 2008 (64.414 de unităţi), echivalentul a aproximativ 3,1 locuinţe noi/ mia de locuitori.
În 2009 au fost livrate 61.101 de unităţi (2,9 locuinţe/ mia de locuitori), în anul următor au fost construite 48.812 unităţi (2,1 locuinţe/ mia de locuitori), iar pentru 2011 se estimează că se vor construi 42 - 44.000 unităţi noi (1,85 - 1,95 locuinţe/ mia de locuitori), a arătat reprezentantul asociaţiei.
"Media europeană este de 4,7-4,8 locuinţe noi / mia de locuitori. Pentru a recupera decalajul faţă de media europeană, România ar trebui să construiască aproximativ 100.000 locuinţe pe an", a spus Marin.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
