Încep să se contureze prognozele pentru anul viitor: Creştere economică între 2 şi 2,4% şi deficit bugetar în jurul a 1,9%. Cu ce tăieri de cheltuieli vine Guvernul?

Au mai rămas câteva zile până la finalul misiunii de evaluare a FMI şi Comisiei Europene, când vom afla cifrele finale, "oficiale" pe care va merge Guvernul anul viitor şi pe care va fi fundamentat bugetul.

"Discuţiile privind prognoza de creştere economică au oscilat între 2-2,4%, însă cea mai probabilă cifră este de 2,2%. În privinţa deficitului bugetar, intervalul avut în vedere a fost de 1,7-2,1% din PIB, iar ţinta ar putea să fie setată la 1,9% din PIB, pe metodologia cash", au menţionat sursele citate.

Cifrele sunt apropiate de cele "anun­ţate" la sfârşitul săptămânii trecute de preşedintele Traian Băsescu, care aseară urma să mai aibă o întrevedere cu oficialii Fondului, după ce aceştia i-au făcut deja, zilele trecute, o vizită la Cotroceni.

În condi­ţi­ile diminuării prognozei de creştere economică pentru anul viitor, de la 3,5-4%, spre 2%, plusul de deficit bugetar ar ajunge la 0,8%-1% din PIB, conform estimărilor analiştilor. Problema este că deficitul bugetar ar trebui să fie ajustat anul viitor la 3% din PIB sau chiar mai puţin, faţă de 4,4% din PIB în acest an. Deficitul bugetar este un subiect de negociere destul de aprins între Guvern şi FMI. Ajustarea deficitului bugetar la sub 3% din PIB va fi posibilă prin măsuri suplimentare de consolidare fiscală, care ar putea presupune diminuarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii sau continuarea restructurării aparatului bugetar prin reducerea numă­rului funcţionarilor publici care va induce scăderea cheltuielilor cu salariile. Rămâne de văzut dacă oficialii îşi vor respecta promisiunea de a nu se tăia din nou cheltuielile cu investiţiile.

Calculele sunt complicate atât de înrăutăţirea perspectivelor economice pentru anul viitor, cât şi de faptul că 2012 este an electoral.

Un deficit bugetar de 1,9% din PIB în termeni cash echivalează cu 2,3-2,4% din PIB în sistem ESA. Până acum diferenţa dintre cele două cifre a fost de sub 0,5%, însă o variabilă importantă care poate schimba lucrurile este impactul companiilor de stat cu pierderi care vor fi incluse în deficitul bugetar. Potrivit unui studiu recent al Băncii Mondiale, un sfert din cele 154 companii de stat monitorizate au acumulat pierderi care ajung şi la sute de mii lei/angajat.

Experienţa arată că autorităţile s-au bazat în anii trecuţi pe ipoteze nefundamentate, care au fost ulterior infirmate de realitate şi a fost nevoie de măsuri brutale precum majorarea TVA.

Premierul Emil Boc a asigurat însă delegaţia FMI că Executivul va pregăti pentru anul viitor un proiect de buget "de vreme rea".

O problemă stringentă este dificultatea de finanţare a deficitului, în condiţiile în care costurile de împrumut tot cresc.

Cheltuielile cu dobânzile de plată ale statului, care s-au triplat în ultimii trei ani (au ajuns la 10 mld. lei), vor continua ascensiunea, devenind un factor de risc important pentru controlul situaţiei fiscale. Obligaţiile vor creşte în anii următori, având în vedere că Finanţele vor avea sume de rambursat la FMI din 2012 şi la Comisia Europeană din 2015, dar şi dobânzi de plătit. Creşterea acestor cheltuieli este influenţată atât de nivelul randamentelor (dobânzile efectiv plătite), cât şi de baza de calcul - volumul datoriei - care tot creşte.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels