Din cele 3,3 miliarde de euro care ajung la fermieri aproximativ un miliard de euro vor susţine producţia de cereale prin plăţile directe pe hectar, statul va sprijini producţia de animale cu 500 de milioane de euro cu ajutoare de stat, iar restul de 2 miliarde de euro se vor transforma în echipamente sau unităţi de stocare în urma proiectelor de fonduri europene. Peste jumătate din plăţi vor ajunge însă în conturile micilor proprietari de animale şi ale celor care exploatează până la 20 de hectare de teren ale căror produse nu ajung pe piaţă. Impactul asupra preţurilor este astfel diminuat.
România are 3,8 milioane de fermieri, însă numai 31.000 de firme înregistrate ca businessuri agricole. Cea mai mare parte este acoperită de persoane fizice care exploatează în general câteva hectare de teren. Totuşi, din bugetul de stat pleacă aceeaşi plată pentru fiecare hectar de teren agricol atât pentru cei cu două hectare, dar şi pentru cei cu 200 de hectare. În 2012 Agricultura va plăti pentru fiecare hectar de teren aproximativ 130 de euro, în total un miliard de euro.
"Agricultorii spun însă că este economie de piaţă şi nu trebuie întrebaţi ce fac cu banii. Eu spun că dacă te ajut cu ceva trebuie să răspunzi într-un fel, nu este dictatură, dar la mijloc sunt banii acestui popor. Dacă ridici însă problema în acest mod, faci explozie naţională", mai spune Moldovan.
Subvenţii anuale de 500 mil. euro pentru motorină şi animale fără niciun efect vizibil
Agricultorii români vor primi în 2012 subvenţii pentru motorină, asigurări dar şi pentru vaci, oi şi capre de aproximativ 500 de milioane de euro, în scădere cu aproape 10% faţă de acest an. O treime din aceşti bani vor ajunge în conturile proprietarilor de bovine sub forma plăţilor directe pe cap de animal. Cu toate acestea efectul concret al subvenţiilor plătite din bugetul de stat este puţin vizibil în condiţiile în care România a pierdut în ultimii opt ani un şeptel de 750.000 de bovine. În bani, declinul înseamnă o pierdere de 800 de milioane de euro. Mai mult, importurile de lapte, brânză şi smântână sunt de aproape cinci ori mai mari decât exporturile. În primele opt luni ale acestui an pe piaţa locală au ajuns produse lactate de 140,8 milioane de euro, în timp ce exporturile au fost de 29,8 milioane de euro, potrivit datelor MADR.
"Marii procesatori în domeniul laptelui altfel decât români sunt firmele producătorilor de lapte din străinătate. Aceste companii şi-au făcut fabrici în România pentru a procesa aici marfa lor." Oficialul de la Agricultură spune că efectul subvenţiilor este vizibil la nivelul creşterii producţiei de lapte, dar că aceşti bani nu se văd în preţul de raft al produselor pentru că o bună parte din laptele producătorilor români nu ajunge să fie procesat de companiile care operează pe piaţa locală.
Şapte din cei mai mari zece procesatori de lapte din România în funcţie de cifra de afaceri sunt companii cu acţionariat străin.
Şi-au bugetat o absorbţie de 1,5-2 miliarde de euro pentru anul viitor
Ministerul Agriculturii şi-a bugetat pentru anul viitor cheltuieli de aproximativ 500 de milioane de euro pentru asigurarea cofinanţării pentru proiectele pe fonduri europene din agricultură, cu o parte din aceşti bani urmând să fie asigurată şi plata TVA pentru achiziţiile făcute de beneficiari pentru proiectele pe această linie. Banii din 2012 sunt însă cu 200 de milioane de euro mai puţini decât cei din anul anterior.
"Aceşti bani ajung pentru cofinanţarea proiectelor europene până în luna august sau septembrie. Ca şi în anii trecuţi, vom cere la rectificarea bugetară majorarea acestor fonduri. În 2010 am pornit cu 350 milioane de euro şi am suplimentat cu încă 470 de milioane de euro. În acest an am plecat cu 600 de milioane de euro şi am suplimentat fondurile cu 200 de milioane de euro."
În condiţiile în care cofinanţarea pentru proiectele europene din agricultură reprezintă 20% din valoarea proiectului, oficialii de la Agricultură şi-au bugetat pentru anul viitor o absorbţie de 1,5-2 miliarde de euro din bani europeni.
În primele opt luni ale acestui an în economia locală au intrat fonduri europene prin proiectele de agricultură de 900 de milioane de euro. Mai mult, în economia locală au intrat în ultimii patru ani 2,6 miliarde de euro prin acest canal, însă impactul acestor bani nu este pe deplin vizibil având în vedere că România continuă să fie importator net de produse agroalimentare. Totuşi, după patru ani de primit bani europeni pentru investiţii în agricultură exporturile României pe segmentul agroalimentar au crescut de 3,5 ori la 2,5 miliarde de euro la sfârşitul anului trecut. În aceeaşi perioadă însă importurile au avansat la rândul lor cu 25%, la 3,5 miliarde de euro, potrivit datelor INS.
De ce cresc cheltuielile cu bunurile şi serviciile
Ministerul Agriculturii va cheltui anul viitor 36,4 milioane de euro pentru bunuri şi servicii, cu 2,8 milioane de euro mai mult decât în acest an. Miron Moldovan spune însă că în realitate cheltuielile nu cresc, însă avansul pe hârtie este dat de faptul că în această categorie au fost introduşi banii care ajung la proprietarii de animale pe cale de dispariţie.
"Aici avem fonduri de aproape 2 milioane de euro care sunt folosiţi pentru susţinerea resurselor genetice animale. Este un sprijin acordat pentru conservarea resurselor genetice pentru animalele pe cale de dispariţie."
În creştere vor fi anul viitor şi bugetele de deplasări ale ministerului, justificarea oficialului MADR fiind aceea că funcţionarii trebuie să participe în fiecare săptămână la reuniunile comisiilor şi organizaţiilor internaţionale din domeniul agricol.
"Dacă faci parte din organismele internaţionale trebuie să îţi asumi nişte costuri. Bugetul de deplasări este mare pentru că neparticiparea la comiisile săptămânale poate să îţi aducă deservicii". Per total însă cheltuielile vor coborî în 2012 cu 7,2%, motorul scăderii fiind tăierile operate la nivelul bugetelor institutelor de cercetare aflate în subordinea Ministerului Agriculturii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
