Buget 2012

Transporturile au înghiţit 12 miliarde de euro în patru ani, dar nu se vede nimic pe şosele sau pe căile ferate

Transporturile au înghiţit 12 miliarde de euro în patru ani, dar nu se vede nimic pe şosele sau pe căile ferate

Transporturile au înghiţit 12 miliarde de euro în patru ani, dar nu se vede nimic pe şosele sau pe căile ferate

Autor: Andreea Neferu

15.11.2011, 00:08 1418

Bugetul de stat pe 2012 alocă pentru Minis­te­rul Transporturilor şi Infrastructurii 14,8 mi­liarde de lei (3,4 miliarde de euro la un curs de 4,3 lei/euro), ceea ce înseamnă cel mai mare buget al instituţiei din istoria ultimilor 20 de ani.

În perioada 2009-2012 Transporturile au avut şi vor avea la dispoziţie un buget total de cheltuieli de circa 12 miliarde de euro, bani pentru care România plăteşte dobânzi de 7% anual şi care încarcă datoria publică an de an, potrivit calculelor ZF.

De ce banii pe care îi primeşte în fiecare an Ministerul Transporturilor nu se văd şi în reţea­ua de transport, iar drumul cu trenul pe ruta Bu­cureşti-Constanţa durează două ore şi ju­mă­tate, la fel ca şi în urmă cu 20 de ani, deşi a stat cinci ani în reabilitări şi a "înghiţit" peste 900 de milioane de euro? Iar exemplele de acest tip pot continua.

Unde se risipesc aceşti bani? Poate că Minis­terul Transporturilor are acte justificative pen­tru cheltuielile şi investiţiile din ultimii ani, dar aceşti bani nu se văd concret, în realizări.

Cu cele 12 miliarde de euro, Ministerul Transporturilor ar fi putut construi aproape 2.000 de kilometri de autostrăzi, dacă se ia în calcul cel mai scump standard de cost pentru construcţia de astfel de drumuri, de 6,1 milioane de euro la munte. Cu toate acestea, România are în prezent doar 334 de kilometri de autostrăzi, dintre care peste 100 construiţi înainte de '89.

"Suma pe care a avut-o Ministerul Trans­porturilor la dispoziţie în aceşti ani este impresionantă, practic reprezintă valoarea pieţei construcţiilor pentru un an şi jumătate. Există o nemulţumire şi în zona de business, în condiţiile în care infrastructura nu s-a dezvoltat la nivelul dinamicii solicitate de Comisia Europeană şi chiar la cel asumat de autorităţi", spune Laurenţiu Plosceanu, preşedinte al Asociaţiei Antreprenorilor de Construcţii (ARACO).

Două treimi din bani merg pe la infrastructura rutieră

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a primit cei mai mulţi bani de la Ministerul Transporturilor în 2011. Astfel, din cele 14,3 miliarde de lei care figurează în execuţia preliminară a bugetului pe 2011, 9,6 miliarde de lei au fost alocaţi CNADNR, echivalentul a două treimi din bugetul total de cheltuieli al Transporturilor, potrivit calculelor ZF pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe 2011 al CNADNR.

Cu toate acestea, anul acesta nu s-au inaugurat decât un tronson de 14 de kilometri din autostrada Soarelui, pe care se circulă pe două benzi pe sens, iar în decembrie ar trebui să fie deschişi circulaţiei autostrada Arad-Timişoara, cu o lungime de 32 de kilometri. Acestea sunt însă investiţii demarate în urmă cu câţiva ani, care trebuia finalizate în 2010 sau la începutul acestui an. Mai mult, deşi în decembrie Ministerul Transporturilor trebuia să taie o panglică de inaugurare şi pe autostrada Bucureşti-Ploieşti, finalizarea acestui tronson a fost amânată pentru câteva luni.

Plăţi de sute de milioane de euro

Cine sunt însă companiile care au încasat anul acesta cei mai mulţi bani de la CNADNR, instituţia aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor care, an de an, primeşte pe mână cei mai mulţi bani?

Constructorul Spedition UMB, controlat de Dorinel Umbrărescu, a luat în perioada ianuarie-iulie 2011 cei mai mulţi bani de la CNADNR, peste 177 de milioane de euro, suma fiind cu 10% mai mare decât cifra de afaceri pe care compania a raportat-o în 2010.

De altfel, Spedition UMB a fost în ultimul an unul dintre campionii contractelor cu statul, în condiţiile în care a câştigat proiecte de cel puţin 488 de milioane de euro, fiind astfel unul dintre cei mai activi jucători locali pe segmentul infrastructurii, potrivit unei analize a ZF. Austriecii de la Strabag, care au încasat peste 100 de milioane de euro, dar şi Romstrade, companie controlată de Nelu Iordache, care au primit de la CNADNR peste 70 de milioane de euro, completează podiumul celor mai mari plăţi.

Sume importante au încasat şi italienii, fie că vorbim de Astaldi, Tirena Scavi, Impresa Pizzarotti, Impregillo sau Itinera. De altfel, un semnal de bună cooperare cu italienii a fost dat în urmă cu 10 ani, pe vremea când primar al Capitalei era preşedintele Traian Băsescu. Atunci, Astaldi a câştigat alături de spaniolii de la FCC Construccion contractul pentru construcţia Pasajului Basarab, al cărui cost final s-a ridicat la circa 240 de milioane de euro.

Raportând numai sumele cheltuite pentru autostrăzi în perioada 2005-2010, reiese că CNADNR a făcut plăţi de 2,3 miliarde de euro către drumari, însă în aceeaşi perioadă au fost livraţi doar 89 de kilometri de autostrăzi.

În 2009 CNADNR a plătit aproape 2,8 mld. lei (650,4 mil. euro) constructorilor care se ocupau de puţinele şantiere de autostrăzi din ţară. În acel an a fost inaugurat şi primul tronson al Autostrăzii Transilvania, de 42 km. Şi în 2010, deşi s-au luat o serie de măsuri de austeritate, iar statul a fost nevoit să "strângă cureaua" pentru a achita împrumutul de 20 mld. euro de la FMI, CNADNR a plătit pentru construcţia de autostrăzi aproape 2,4 mld. lei (566 mil. euro), însă numai 10 km de astfel de drumuri au fost livraţi, tot în cadrul Autostrăzii Transilvania.