Burse - Fonduri mutuale

20 de ani de la listarea Petrom: Creştere de aproape 10 ori a capitalizării, randament anualizat de 14,2%, o privatizare strategică ca importanţă pentru România şi includerea în curând în indicii FTSE Russell

20 de ani de la listarea Petrom: Creştere de aproape 10 ori a capitalizării, randament anualizat de 14,2%, o privatizare strategică ca importanţă pentru România şi includerea în curând în indicii FTSE Russell

Pagina de burse a ZF din 3 septembrie 2001. Răzvan Voican, redactor-şef adjunct, scria: „Petrom intră la cota bursei şi pe mâna investitorilor”. Ulterior, în ediţia ZF din 4 septembrie 2001, LaurenŢiu Ispir nota: „Primul verdict al Bursei: Petrom valorează 915 milioane de dolari“.

Autor: Liviu Popescu

02.09.2021, 08:40 350

Pe 3 septembrie 2021, OMV Petrom, cea mai mare companie listată la Bursa de la Bucureşti în termeni de capitalizare, aniversează 20 de ani de la intrarea în ringul de tranzacţionare, perioadă de timp în care valoarea sa de piaţă a urcat de la 2,75 mld. lei la aproximativ 25 mld. lei pe o bursă în creştere, prin prisma indicelui principal BET, cu aproximativ 1.500%.

Din 3 septembrie 2001 încoace Petrom, ca şi economia românească, a trecut prin mai multe crize, de la cea din 2008, care avea să şteargă câte­va miliarde de euro din capitalizare în doar câteva săptămâni, la cea a datoriilor din zona euro, şi până la cea mai recentă - COVID-19, care în primăvară/vara anului 2020 a prăbuşit cererea pentru carburanţi, ceea ce s-a reflectat şi în bilanţul companiei.

Însă probabil cel mai important eveniment pentru Petrom, ca şi companie listată, rămâne privatizarea din 2004, fără rival ca importanţă pentru tradiţia României în cedarea de active datorită dimensiunii strategice a com­paniei, aceasta asigurând jumătate din producţia de gaze locală şi toată extracţia de petrol.

În timp ce alte state au optat pentru varianta listărilor, statul rămânând în majoritatea cazurilor cel mai important acţionar, opţiunea României de a ceda controlul asupra unei companii de importanţa Petrom rămâne o decizie unică la nivel european.

 

Linie după 20 de ani

Revenind la bursă, potrivit datelor agregate de ZF din platforma Bloomberg, un investitor care a cumpărat acţiuni Petrom pe 3 septembrie 2001, adică la prima şedinţă de tranzacţionare a com­paniei, are astăzi un randament cu dividende reinvestite de aproximativ 1.340%, adică un ran­dament anualizat de 14,26%. Ca  preţ, acţiunile SNP au urcat de la aproximativ 0,07 lei pe unitate la aproximativ 0,45 lei în prezent, adică o creştere de circa 560%, potrivit datelor de la Bloomberg.

Spre comparaţie, indicele principal BET s-a apreciat de la 781 de puncte pe 3 septembrie 2001 la aproximativ 12.340 de puncte în prezent, adică o creştere de 1.480%. Indicele BET nu ţine cont de dividende. BET-TR, indice care ţine cont şi de dividende plătite de companiile din prima ligă bursieră, a fost lansat de operatorul pieţei de capital mult mai târziu de listarea Petrom, adică pe 19 septembrie 2014.

► Cum a acoperit ZF

În ediţia ZF din 3 septembrie 2001, Răzvan Voican – fost redactor şef adjunct, scria în articolul principal de pe prima pagină că „Petrom intră la cota bursei şi pe mâna investitorilor“.

Peste 815.000 din acţiunile celei mai mari companii din România, Petrom, reprezentând 6,774% din capitalul social vor putea fi tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Listarea acţiunilor Petrom a fost pregătită de societăţile de brokeraj ING Barings Securities şi Global Valori Mobiliare.

În toamna anului 2001 cel mai mare acţionar al Petrom era statul român prin Ministerul Industriei şi Resurselor (MIR), cu 93,2% din acţiuni. În prezent, statul român, prin Ministerul Energiei mai are 20,6% din companie.

Răzvan Voican scria că Petrom a încheiat primul semestru din 2001 cu un profit brut de 980 miliarde lei (98 mil. lei după denominare – n.red), faţă de peste 3.000 mld. lei (300 mil. lei – n.red) pe tot anul 2000. În acea perioadă director general al Petrom era Ioan Popa. Spre comparaţie la S1/2021 Petrom a înregistrat un profit brut de circa 1,2 mld. lei.

Pe 4 septembrie 2001, Laurenţiu Ispir scria în ZF „Primul verdict al Bursei: Petrom valorează 915 mil. $“. „Prima tranzacţie bursieră cu acţiuni Petrom a fost făcută la preţul de 620 de lei (0,062 lei după denominare – n.red). Având ca punct de referinţă primul preţ, cotaţia Petrom a fluctuat destul de puţin în cursul şedinţei, deşi nu erau impuse limite de variaţie a preţului“. Prima şedinţă era încheiată la preţul de 0,07 lei pe acţiune.

 

► Privatizarea din 2004

„Cine controlează Petrom controlează economia, controlează şi politica“, spunea fostul premier Adrian Năstase (PSD) pe 23 iulie 2004, ziua în care la Palatul Victoria statul român îşi punea semnătura pe cel mai important contract de privatizare pe care avea să-l facă vreodată, încredinţându-i „perla coroanei“ unui alt stat, Austria, reprezentat de grupul petrolier OMV.

Pentru privatizarea din 2004 austriecii de la OMV au plătit statului român 669 de milioane de euro pentru preluarea pachetului de 33,34%, operaţiunea fiind urmată de o majorare de capital de 830 de milioane de euro. În prezent austriecii de la OMV controlează 51% din Petrom.

OMV a închis şi a renunţat rând pe rând la toate activităţile din care nu scotea bani, printre cele mai importante numărându-se combinatul Doljchim şi rafinăria Arpechim. Mai departe a decis să investească în sectoare-cheie, cum este producerea de energie electrică, acolo unde Petrom a construit, printr-o investiţie de 530 mil. euro, unica termocentrală nouă din România anilor de după Revoluţie.

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO