Bursele internaţionale intră în ultimele zile de tranzacţionare din 2025 cu un ton mai precaut, pe fondul pierderii de avânt a indicilor globali şi al unei diferenţe tot mai mari de performanţă între pieţele din afara Statelor Unite şi Wall Street. Potrivit unei analize semnate de Kathleen Brooks, director de research la XTB, acţiunile americane au avut în acest an cea mai slabă performanţă relativă faţă de restul lumii din 2009 încoace.
„Este penultima zi de tranzacţionare din 2025, iar tema dominantă este faptul că indicii bursieri globali şi-au pierdut din momentum spre final de an”, arată Kathleen Brooks. Ea explică această evoluţie prin mai mulţi factori, de la randamentele deja solide obţinute în 2025 până la tendinţa investitorilor de a amâna deciziile majore până după pauza de Crăciun. Totuşi, elementul central rămâne diferenţa de performanţă: indicele MSCI World fără SUA a depăşit S&P 500 cu cea mai mare marjă din ultimii 16 ani.
Datele arată că S&P 500 a crescut cu peste 17% în acest an, în timp ce MSCI ex-US a avansat cu aproximativ 29%. „Ultima dată când s-a întâmplat acest lucru, economia globală ieşea din criza financiară”, notează Brooks. Paradoxal, această subperformanţă relativă a pieţei americane a apărut într-un an în care evaluările companiilor din SUA, în special din sectorul tehnologic, au crescut puternic.
Mai multe companii americane au depăşit în 2025 pragul de 1.000 de miliarde de dolari capitalizare bursieră. Broadcom, Tesla şi Eli Lilly s-au alăturat aşa-numitului „club al trilioanelor”, iar marea majoritate a companiilor evaluate la peste 1.000 de miliarde de dolari sunt firme de tehnologie din SUA. „Grupul de bază al acţiunilor tech cu o valoare de peste 1.000 de miliarde de dolari include nume precum Nvidia, Meta, Microsoft şi Google, iar împreună valorează o sumă uluitoare de 21.000 de miliarde de dolari”, subliniază analiza XTB.
Deşi subperformanţa relativă nu a oprit creşterea în dimensiune a giganţilor tehnologici americani, aceasta readuce în discuţie problema evaluărilor. „Cu firmele tech din SUA evaluate atât de generos, este oare surprinzător că investitorii se orientează către alte pieţe?”, se întreabă Kathleen Brooks. Pe măsură ce anul se apropie de final, investitorii se confruntă cu o dilemă: dacă 2026 va fi anul în care inteligenţa artificială va accelera semnificativ, piaţa bursieră americană ar putea reveni în prim-plan şi ar putea recupera decalajul la începutul noului an.
În debutul ultimei săptămâni complete de tranzacţionare, bursele europene au deschis uşor pe plus, în timp ce contractele futures pe indicii americani au indicat scăderi. Preţul argintului a recuperat o parte din pierderile de luni şi a urcat cu peste 2,5%, pe fondul îngrijorărilor legate de ofertă, care limitează scăderea metalului preţios.
Un alt punct de atenţie pentru pieţe este politica monetară a Rezervei Federale. Investitorii aşteaptă publicarea minutei ultimei şedinţe a FOMC, însă „este puţin probabil ca aceasta să semnaleze un ritm mai rapid al reducerilor de dobândă”, consideră Brooks. Graficul „dot plot” al Fed indică în prezent o singură reducere de dobândă în 2026, iar analiza XTB sugerează că minutele nu vor schimba semnificativ aşteptările pieţei, ceea ce ar putea menţine presiunea de creştere asupra randamentelor obligaţiunilor.
„Randamentele suverane au crescut uşor în ultima lună, iar randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani este peste 4,1% pe măsură ce ne apropiem de finalul de an”, arată analiza. Unul dintre cele mai mari riscuri pentru burse în 2026 ar putea fi oprirea ciclului de relaxare monetară sau chiar revenirea la majorări de dobândă în economiile majore. Deşi probabilitatea este redusă, un astfel de scenariu „ar putea face ravagii pe pieţele de risc anul viitor”, iar evoluţia randamentelor obligaţiunilor va fi un indicator-cheie.
În paralel, sectorul apărării rămâne o temă centrală pentru 2026, în special în Europa. „Rheinmetall, producătorul german de armament, este cea mai performantă acţiune din indicele Eurostoxx 50 în 2025”, notează Brooks, care anticipează că sectorul va continua să domine, pe fondul eşecului discuţiilor de pace dintre Ucraina şi Rusia. Chiar şi într-un scenariu de pace, cheltuielile pentru apărare ar urma să crească, Europa având nevoie de o capacitate de descurajare care să asigure respectarea frontierelor suverane.
În acest context relativ calm de final de an, Kathleen Brooks identifică trei întrebări-cheie pentru investitori: „Poate preţul argintului să continue să se stabilizeze? Va continua yuanul chinezesc să se aprecieze şi ce înseamnă acest lucru pentru politica economică a Chinei? Şi, în lipsa unei direcţii clare pentru acţiuni în această săptămână, poate noul an să aducă mai multă claritate privind direcţia pieţelor?” Răspunsurile, avertizează ea, ar putea deveni mai clare abia odată cu primele săptămâni din 2026.
