Piaţa rusă de capital a pierdut 9,3% în ianuarie, lună în care acţiunile din Turcia şi Ungaria au înregistrat creşteri de 8,6%, respectiv 9,35, conform unei analize efectuate de Wood & Company, societate de brokeraj cu sediul în Praga, cu prezenţă şi la Bursa de Valori Bucureşti.
Indicele MSCI EM Europe, dedicat pieţelor emergente europene, a înregistrat scăderi de 4,5% în euro şi 5,9% în dolari americani. Acţiunile ungureşti au fost cel mai bun performer al primii luni din 2022 în ceea ce priveşte pieţele emergente ale continentului, raportând un avans de 9,3% în euro şi 5,4% în forinţi, urmate de acţiuni turceşti, cu o creştere de 8,6% în euro şi 8,8% în lire turceşti.
Evoluţia bursei din Moscova a fost influenţată semnificativ de tensiunile de la graniţa ruso-ucraineană şi de declaraţiile liderilor americani, care au reiterat riscurile privind un posibil conflict armat în Europa de Est.
În Grecia, indicele ASE s-a apreciat cu 4,9%, în timp ce indicele PX din Cehia a crescut cu 1,5% în euro, dar a pierdut 0,7% în coroane cehe. Indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti a crescut în euro cu 1,1% şi cu 1% în lei.
WIG20, indicele bursei din Varşovia, a pierdut 2,5% în zloţi polonezi şi 2,4% în euro. Indicele rus MOEX a suferit cel mai grav declin din regiune, 9,3% în euro şi 6,8% în ruble.
Din sectoarele incluse în MSCI, doar industria a înregistrat un avans, 8,2% în ianuarie, în timp ce domeniul medical a pierdut 1%, sectorul financiar a scăzut cu 1,5%, energia a suferit un declin de 3,6%, utilităţile au scăzut cu 4,5%, produsele neesenţiale cu 4,8%, materialele cu 7,2%, produsele esenţiale cu 9% şi industria telecom cu 12,5% (calculele fiind efectuate în euro).
Sentimentul economic din Grecia, calculat prin indicele ESI (economic sentiment indicator) a crescut cu 4,2 puncte la 114,2 în ianuarie, stimulat în mare parte de industrie. În Republica Cehă, indicele ESI s-a apreciat cu 2,5 puncte la 94,1, sentimentul din industria construcţiilor crescând cu 8,6 puncte. Sentimentul economic din Ungaria a suferit un declin de un punct la 108,1, ţară unde optimismul sectorului de retail s-a manifestat printr-o creştere de 7 puncte.
În România, ESI a scăzut cu 1,3 puncte la 101,2, declinul fiind de trei ori mai mare în Polonia.
Media lichidităţii zilnice a bursei româneşti a crescut cu 42% de la o lună la alta, de la 7,1 milioane de dolari la 10,1 milioane de dolari. Totuşi, bursa românească rămâne cu mult în spatele celor din Praga şi Budapesta, unde lichiditatea zilnică a ajuns, în medie, la 25,1 milioane de dolari, respectiv 62,8 milioane de dolari în ianuarie, reprezentând o scădere de 2,1%, respectiv un plus de 4,2% faţă de luna precedentă.
