Burse - Fonduri mutuale

Alro: Închideam fabrica dacă nu eram exceptaţi de la certificatele verzi

Alro: Închideam fabrica dacă nu eram exceptaţi de la certificatele verzi

Gheorghe Dobra, directorul general al Alro: „Livrăm aluminiu în Germania şi SUA celor mai mari subcontractori pentru industria auto“

Autor: Radu Bostan

22.05.2015, 00:05 985
Producătorul de aluminiu Alro Slatina (simbol bursier ALR) speră ca în 2015 să obţină primul rezultat pozitiv din ultimii patru ani, însă acest lucru va depinde de implementarea schemei care exonerează marii consumatori de energie de la plata subvenţiilor pentru energia regenerabilă.

Introdusă de mai mulţi ani în state europene precum Germania, în urma lobby-ului industrial, schema urmează să fie implementată şi în România printr-un ordin al ministrului economiei. Schema prevede ca fabricile energointensive să fie exceptate de la plata a până la 85% din costul cu certificatele verzi şi contribuţia de cogenerare. Alro, care este cel mai mare consumator de electricitate din ţară, a plătit în ultimii patru ani 550 mil. lei pe aceste două suprataxe, din care 130 mil. lei în 2014, potrivit datelor proprii.

„Dacă nu se implementa exceptarea, după pierderile pe care le-am avut urma probabil închiderea (uzinei - n. red.), rămâneam numai cu secţia de reciclare“, a spus Gheorghe Dobra, directorul general al Alro Slatina.

Dacă solicitarea Alro de exonerare este acceptată, atunci compania ar urma să plă­teas­că doar 15% din costul obişnuit al aşa-nu­mi­telor ecotaxe, adică 19 mil. lei anual, potrivit calculelor ZF. În trecut una dintre cele mai profitabile com­panii de pe bursă, Alro a intrat pe pier­dere în 2012, când trei evenimente s-au supra­pus pentru a eroda marjele combinatului. În primul rând, cotaţia aluminiului primar pe Bursa de Metale din Londra (LME), folosită ca reper în contractele de vânzare a metalului, a scăzut de la 2.000-2.400 dolari/tonă, cât era în 2011, la 1.800-2.200 dolari/tonă. În plus, pro­ducătorul de energie Hidroelectrica a intrat în insolvenţă şi a renegociat în sus preţul la care vindea electricitate către Alro. În ulti­mul rând, costurile cu certificatele verzi au cres­cut brusc, ca urmare a unui boom de in­ves­tiţii în centrale eoliene şi fotovoltaice. Pro­ducătorul de aluminiu a cumulat pierderi de 380 milioane de lei între 2012 şi 2014.

Acum, cu preţul aluminiului într-o uşoară revenire şi cu ajutorul exonerării, Alro speră să încheie anul 2015 cu primul profit din patru ani, de 63 mil. dolari (251 mil. lei), faţă de o pierdere de 40 mil. dolari (133 mil. lei) în 2014. Re­zul­ta­te­le nu iau în calcul influenţa instru­mentelor finan­ciare derivate din con­tractul de achi­ziţie a energiei, care pot genera pier­deri sau câştiguri contabile, însă nu afectează fluxul de cash al companiei.

„Ne trebuie încă doi ani ca să revenim la normal, asta dacă piaţa rămâne la fel şi nu se strică“, a spus Dobra.

Combinatul se va axa pe producţia aluminiului procesat, produs cu mai mare valoare adăugată care îi permite să practice marje mai bune şi să se diferenţieze de concurenţii din state cu reguli mai puţin stricte de mediu. Printre clienţii acestui segment se numără producătorii de componente auto, care folosesc tablele Alro pentru a fabrica, printre altele, radiatoare.

„Este în dezvoltare şi industria aeronautică, numărul de avioane este în creştere, este cerere pentru transport“, a mai spus directorul general al Alro.

Compania şi-a propus să vândă 85.470 tone de aluminiu procesat, faţă de 78.868 tone vândute în 2014, în timp ce vânzările de aluminiu primar ar urma să scadă uşor. Veniturile bugetate sunt de 663 milioane de dolari (2,3 miliarde de lei), faţă de 595 milioane de dolari în 2014.

Alro a înregistrat deja un rezultat pozitiv în primul trimestru din acest an, când profitul operaţional a redevenit pozitiv. Cotaţia aluminiului pe LME a crescut cu 5%, de la un preţ mediu de 1.708 dolari/tonă în primele trei luni din 2014, la 1.800 dolari/tonă în acest an. În lei, aluminiul s-a scumpit cu 27%, ca rezultat al întăririi dolarului american faţă de leu. Deşi preţurile în contractele sale sunt în dolari sau euro, Dobra spune că Alro nu obţine aproape niciun beneficiu din leul slab, în condiţiile în care şi materiile sale prime sunt plătite tot în valută.

Alro se aprovizionează cu bauxită de la o mină a grupului în Sierra Leone, minereul fiind prelucrat în alumină la rafinăria Alum Tulcea (simbol bursier BBGA) şi de acolo transportat la Slatina.

„Elementele de cost exprimate în lei reprezintă mai puţin de 10% la noi. La Alum Tulcea am avut o reducere de cost de 20 dolari pe tonă în primul trimestru, ca urmare a deprecierii leului“, a spus directorul general al Alro, care este şi CEO-ul proprietarului combinatului, grupul Vimetco. Grupul este înregistrat în Olanda şi listat pe bursa din Londra, iar cel mai mare acţionar este omul de afaceri rus Vitali Maşiţki.

Pe bursă, acţionariatul Alro este împărţit între Vimetco (84,2%), Fondul Proprietatea (10,2%), Conef SA, o firmă deţinută tot de Vimetco, cu 3,7% şi alţi acţionari. Titlurile Alro au crescut cu 6,3% de la începutul anului, compania având o capitalizare bursieră de 880 milioane de lei.

AFACERI DE LA ZERO