Exportul de energie electrică se află la niveluri record în România, însă acest lucru nu este ceva admirabil, ci reprezintă marca unei economii slab dezvoltate, care preferă să vândă materie primă în loc să transforme energia în produse cu valoare adăugată, spun reprezentanţii industriei metalurgice, unul dintre cele mai energointensive sectoare economice.
„Numai ţările slab industrializate vând materia primă şi energia electrică în loc să ia măsuri de stimulare a consumului intern de energie şi să exporte produse cu valoare adăugată şi să creeze locuri de muncă“, a declarat Gheorghe Dobra, directorul general al producătorului de aluminiu Alro Slatina (simbol bursier ALR), într-un seminar organizat de Societatea Română de Metalurgie (SRM).
Cererea internă de energie se află în scădere de mai mulţi ani, însă capacitatea de producţie energetică a României a crescut constant, în special datorită investiţiilor recente în energia regenerabilă. În acest timp, statele vecine nu au investit la fel de puternic în producţia de energie, lucru care a creat mai ales în ultimii ani mai mult spaţiu de export pentru producătorii români. România a exportat în primele nouă luni o cantitate netă (adică minus importuri) de 5,1 TWh de energie electrică, echivalentă cu circa 13% din consumul intern în aceeaşi perioadă, arată datele Transelectrica (TEL).