Fluctuaţiile agresive din pieţele bursiere înregistrate în ultimele săptămâni nu par a fi potolite de niciun anunţ care altă dată ar fi resuscitat încrederea investitorilor.
Reducerile de dobândă anunţate de la FED şi până la Banca Angliei, relaxările cantitative de mii de miliarde de euro la un loc deja anunţate, pachetele de stimuli care încearcă să absoarbă o parte din şocul economic generat de faptul că pandemia a îngheţat sectoare întregi – toate acestea nu par să aibă vreun efect, iar dacă aduc creşteri uşoare, acestea s-au dovedit a fi urmate de vânzări agresive.
Doar săptămâna trecută, bursele europene au înregistrat cea mai proastă şedinţă din istoria lor, în timp ce bursa americană a înregistat ieri cea mai proastă zi din ultiii 33 de ani.
Sentimentul de teamă nu a putut fi oprit momentan, iar volatilitate este la cote înalte, întrucât indicele VIX, cunoscut drept indicele fricii, s-a apropiat luni de un nivel mai mare decât cel din 2008 – când a început criza economică globală.
John Authers, senior editor pentru pieţele de capital la Bloomberg – jurnalist cu 29 de ani de Financial Times în spate – a lansat o propunere pentru a calma pieţele bursiere: „Statisticile şi psihologia arată că poate ar trebui să închidem bursele”.
Puţine instituţii din societatea modernă s-au adaptat pentru lucrul la distanţă, probabil, atât de bine ca pieţele financiare.
În urmă cu 30 de ani, bursele de acţiuni şi mărfuri lucrau cu un număr mare de traderi într-un spaţiu destul de mic – ceea ce transforma sălile de tranzacţionare în adevărate carnavaluri de cifre şi ţipete.
Acum, bursele sunt locuri tăcute şi cumva plictisitoare în care sunetul computerelor este cel mai proeminent zgomot. Asta arată că industria pieţelor de capital este pregătită pentru a-şi continua activitatea neîntrerupt chiar şi în această carantină – spre deosebire de majoritatea sectoarelor tranzacţionate la bursă.
Mulţi oameni din piaţă par acum deschişi la ideea de a închide bursele cu totul temporar. Mecanismul de „circuit-breaker”, care opreşte temporar tranzacţionarea după ce indicii bursieri majori scad prea brusc din cauza vânzărilor agresive s-a activat deja de două ori în SUA în ultima săptămână.
Şi de mult mai multe ori în cazul tranzacţionării companiilor individuale unde vânzările agresive au adus scăderi bruşte chiar şi de peste 20% pentru liniile aeriene – şi asta doar ieri.
Chiar şi pe Bursa de la Bucureşti a intervenit în cazul mai multor companii un mecanism similar în ultimele două săptămâni, din cauza vânzărilor agresive.
În weekend, pe măsură ce efectele epidemiei de coronavirus s-au extins şi au devenit din ce în ce mai proeminente, o pauză mai lungă de tranzacţionare poate fi o idee care are capătăt tot mai mult sens.
Propunerea lansată de Authers ar fi o mutare nouă din punct de vedere istoric, întrucât chiar şi în perioada 2007-2009 când oamenii erau îngroziţi în timpul crizei şi situaţia părea mai rea decât acum, nimeni nu era entuziast cu privire la oprirea totală a computerelor.
El spune că poate aceasta nu e cea mai bună variantă, dar este cu siguranţă una care trebuie pusă pe masă şi discutată astăzi.
Mai mult, din punct de vedere politic acest lucru este puţin probabil în cazul în situaţia nu se deteriorează mult mai mult. Nicio administraţie nu vrea să îşi asume închiderea burselor.
Cu atât mai mult administraţia Trump, care se mândreşte cu evouţia burselor.
Ce precedente mai există?
Bursele au tendinţa de a rămâne deschise indiferent ce se întâmplă. În ultimii 30 de ani sunt foarte puţin exemple de momente în care Bursa din New York s-a închis neprogramat.
Prima dată s-a întâmplat în 1997, când mecanismul cunoscut drept circuit-breaker a fost introdus iniţial după crahul cunoscut drept „Lunea Neagră”. Acesta s-a activat când traderii încercau să se adapteze la criza financiară asiatică.
La acel moment se credea că mecanismul este contra-productiv. După ce vânzările agresive au declanşat mecanismul pentru prima dată, traderii s-au speriat şi au petrecut pauza completând ordine noi de vânzare. Când s-a reluat tranzacţionarea piaţa s-a prăbuşit şi a declanşat mecanismul pentru a doua oară în aceeaşi zi – ceea ce a forţat bursa să rămână închisă toată ziua.
Incidentul este puţin menţionat astăzi pentru că investitorii de retail au profitat de oportunitate şi au cumpărat la preţuri reduse în ziua următoare, ceea ce a dus la reluarea ciclului de creştere accelerată din anii 90.
La acel punct, mecanismul de circuit-breaker s-a dovedit util. Sau doar a oferit pieţei siguranţa, în mod eronat, că poate relua creşterea ceea ce a dus la supraevaluările care au conturat criza din 2000.
A doua oară când bursele au fost oprite a fost la atacurile din 11 septembrie 2001, când pagubele generate de prăbuşirea turnurilor gemene a oprit activitatea în clădirea bursei de valori care se afla în apropiere.
Tranzacţionarea a fost întreruptă marţi, 11 septembrie, şi nu s-a reluat până luni. Până când s-a reluat tranzacţionarea, dimensiunea pagubelor şi impactul răspunsului fiscal şi monetar al guvernului, au fost mult mai clare.
Vânzările agresive nu s-au ridicat la nivelul la care se aştepta piaţa, ajungând la un minus de 13% în cel mai rău punct. Până în data de 11 octombrie, S&P 500 a revenit la nivelul dinainte de atacuri.
Ţinând cont de dimensiunea şocului, reacţia pieţei a fost deosebit de calmă, ajutată de pauza de tranzacţionare.
A treia oară când a fost închisă bursa a fost declanşat de Furtuna Sandy în octombire 2012 şi nu a avut efecte evidente.
Precedentul 11 septembrie e interesant. Atunci, ca şi acum, exista un şoc extern semnificativ. Nimeni nu a vrut ca bursa să se închidă atunci, însă închiderea ei a ajutat. Nu ar fi ajutat pe nimeni tranzacţionarea în zilele de după atac în contextul în care încrederea investitorilor era zdruncinată, iar teama ar fi modelat deciziile de investiţie.
Ce spun statisticile
Incertitudinea generată printre investitorii de lipsa datelor fundamentale unei decizii de investiţie poate fi fatală pentru unele companii. Momentan, nu se ştie care va fi costul din punct de vedere al vieţilor omeneşti, nu ştim cât va dura, sau cât va dura revenirea.
Rezultatele trimestriale vor fi, cu siguranţă, afectate semnificativ de actuala criză, însă nimeni nu ştie cât de mult.
Datele publicate zilele trecute de China arată cel mai prost început de an din ultimii 30 de ani – pentru că doar de atunci face Beijingul datele publice.
Europa şi SUA încearcă încă să îşi dea seama dacă vor fi afectate economic la fel de grav. Orice încercare de a evalua acţiuni în acest moment va produce volatilitate, care generează confuzie şi care creează, în final, dezamăgire. Vor investi pe ghicite.
Vineri, de exemplu, pieţele bursiere din SUA au înreigstrat cea mai bună zi din 28 octombrie 2008, ceea ce a adus speranţă. Însă ce a urmat după acea zi din 2008 arată că această speranţă ar putea fi inutilă. De la finalul acelei zile, S&P 500 a mai scăzut cu 29% înainte să atingă un minim patru luni mai târziu.
Convulsiile puternice sunt caracteristice teritoriului „ursului” (bear market – un minus de peste 20% faţă de maximul ultimelor 52 de săptămâni) şi acestea ar putea continua.
Unul dintre motivele pentru care bursele ar trebui închise temporar este cel psihologic.
Încrederea este la pământ şi este greu de prevăzut ce semnal ar putea fi destul de puternic pentru a spori această încredere. În astfel de momente, o pauză curată ar putea fi cea mai elegantă soluţie.
