Burse - Fonduri mutuale

Avocatul Gabriel Biriş, despre legea reţinerii la sursă a impozitului investitorilor: Îmi este imposibil să înţeleg cota de 1% (sau 3%, după caz), la fel cum îmi este imposibil să înţeleg nevoia reţinerii la sursă pentru investitorii pe bursă. În general investitorii educaţi care obţin venituri din mai multe surse depun oricum declaraţia unică

Avocatul Gabriel Biriş, despre legea reţinerii la...

Autor: Eduard Ivanovici

20.04.2022, 18:42 2018

Gabriel Biriş, avocat de business, casa de avocatură Biriş Goran, s-a poziţionat împotriva deciziei de astăzi a Camerei Deputaţilor de a vota în favoarea proiectului legislativ de simplificare a impozitării pentru investitorii prezenţi pe piaţa de capital din România, prin reţinerea la sursă şi premierea deţinerilor pe o perioadă mai lungă de timp.

De anul viitor, investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti scapă de declaraţia unică şi plătesc impozite mai mici: deputaţii au votat legea pentru modificarea codului fiscal. Următorul pas, la preşedintele Iohannis

 

Ce a scris, mai exact, avocatul pe Facebook:

 

„Privilegii, privilegii...

Văd un nou proiect de reducere a impozitului, de dată această pentru "amărâţii" care investesc pe bursă...

1% impozit pe câştig, faţă de 10% cât este acum...

Înainte de a comenta asupra acestui nou privilegiu ce pare că va fi votat de parlamentarii noştri, un pic de aducere aminte...

Am mai avut această cotă de impunere şi anterior anului de graţie 2004, an în care a fost introdusă cota unică de 16%. Atunci, pentru fraierii care câştigau din salarii sau profesii libere, impozitul era de de 40% + contribuţii, pe bursă era 1% (evident, fără contribuţii). În decembrie 2004, ministrul de atunci al Finanţelor, cunoscut investitor pe bursă, a considerat că bursă "trebuie stimulată", deci 16% cota unică nu trebuie aplicată şi la câştigurile lui... Oricât am încercat să explic că sunt alte metode (reportarea pierderilor 5 ani, losses caried back sau chiar impozitarea doar a sumelor retrase - impozit amânat deci) de stimulare a Bursei şi că nu trebuie excepţii de la cota unică, a fost degeaba...

După care, un alt politician (celebru şi influent la acea vreme) şi-a adus aminte că făcea ceva tranzacţii imobiliare şi - cum breşa fusese deja făcută, a obţinut că nici câştigurile din tranzacţii imobiliare să nu fie supuse cotei unice...

La scurt timp, ministrul investitor pe bursă vorbea de creşterea TVA pentru acoperirea "găurii" făcute de cota unică... Nu s-a întâmplat atunci, pentru că, uşor, uşor, şi "din cauza" unora că mine, "găurile" au fost închise. Pe bursă nu chiar uşor, impozitul diferenţiat (1% pentru câştigurile din vânzarea acţiunilor deţinute mai mult de 1 an, 16% pentru câştigurile "speculative", aka vânzări după mai puţîn de 1 an, câştigul fiind determinat pe baza preţului mediu ponderat, pe fiecare titlu) creând un haos care a dus la greva brokerilor, care pur şi simplu nu mai ştiau cum să calculeze ce trebuiau să reţină, aşa că s-a făcut 16% pentru toţi... Ulterior, "revoluţia fiscală" făcută de Dragnea a dus cota unică la 10%.

Acum văd că luăm lucrurile de la capăt, că nu am învăţat nimic din greşelile trecutului!

Ce spune acest proiect, despre care eu unul ştiam încă din 2020, dar care sperăm să nu îşi găsească susţinere:

- impozit de 1% pe fiecare câştig obţinut din vânzarea de titluri deţinute > 1an;

- impozit de 3% pe fiecare câştig obţinut din vânzarea de titluri deţinute < 1 an;

- câştigul determinat pe baza preţului mediu ponderat;

- impozitul reţinut pe fiecare tranzacţie în parte, de broker, şi virat la buget;

- pierderile din tranzacţionare nu se mai compensează cu câştigurile (!!!).

O fi bine aşa?

Eu zic că nu! Explic în cele ce urmează de ce zic asta:

1. În primul rând, impozitul de 1% pe câştig este derizoriu în comparaţie cu cel de 10%. La Electronică, atunci când într-un nod intră un curent de 10 ori mai mic decât celălalt, îl neglijăm. Aşa e şi impozitul asta, neglijabil. Asta induce alte privilegii... Divide et impera rulz!

2. În al doilea rând, să nu uităm că bursele au fost pe un trend serios de creştere în ultimii ani, creştere stimulată de lichiditatea imensă generată de tiparniţă şi de dobânzile foarte mici. Ce se va întâmplă, când - previzibil pe fondul scăderii lichidităţii şi a creşteri dobânzilor, trendul se va inversa? Investitorii pe bursă vor plăti impozit doar pe câştig (puţin) şi vor suporta din buzunar pierderile? Nu vor plânge pe umerii politicienilor pentru a reveni la vechile reguli? Sigur asta vor face, că deh! - trebuie stimulaţi...

3. În al treilea rând, cum poţi justifică diferenţa dintre 1% şi 10% pentru alte tipuri de câştiguri, cum ar fi cele din crypto? Alea nu sunt tot investiţii? Nu era oare mai eficient să dai acelaşi tip de tratament fiscal la TOATE investiţiile, să creezi level playing field fără să adaugi la rahatul în care deja e bugetul?

4. În al 4-lea rând, cum poţi justifica că un investitor care stă în faţă unui calculator sau dă prin telefon instrucţiuni unui broker să "joace" pe Bursă are de plata 1% impozit pe câştig, iar un antreprenor care munceşte ani de zile să construiască o companie (sau unul care îşi riscă banii alături de un antreprenor ca angel sau private equity investor) pe care mai apoi o vinde are de plată de 10 ori mai mult???

5. Nu în ultimul rând - şi mă opresc aici cu argumentele contra (deşi mai am vreo câteva), cum poţi justifica o astfel de măsură (ca de altfel şi recent votată scutire la agricultură) în contextul în care tu că ţară te-ai angajat prin PNRR (în schimbul a multe miliarde de la UE) să elimini gradual scutirile şi tratamentele fiscale preferenţiale?

Înţeleg şi susţin nevoia reţinerii la sursă pentru câştigurile din investiţii administrate de SAI, pentru a elimina obligaţia depunerii declaraţiei unice pentru câştiguri relativ mici. Îmi este însă imposibil să înţeleg cota de 1% (sau 3%, după caz), la fel cum îmi este imposibil să înţeleg nevoia reţinerii la sursă pentru investitorii pe bursă, în general investitori educaţi care obţin venituri din mai multe surse îşi depun oricum declaraţia unică...

Ştiu, această opinie nu mă face popular, dar îmi asum asta, pentru că urăsc privilegiile!

De ce le urăsc? Pentru că ştiu că nu există prânz gratis! Cineva plăteşte pentru aceste privilegii, iar - de obicei, plata vine de la fraierii care nu găsesc o uşa deschisă la politicieni pentru a primi şi ei privilegii!

By the way, astăzi am văzut iarăşi o ştire cum că ne întoarcem la cote progresive...

ps. Nu mai adaug nimic de deficit şi costurile finanţării lui, că oricum pare că nu mai interesează pe nimeni!”

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO