Statul se pregăteşte să vândă pe bursă câte 15% din acţiunile pe care le deţine la transportatorii naţionali deja listaţi Transelectrica (TEL) şi Transgaz (TGN), vânzare programată pentru a doua jumătate a lunii martie, respectiv finele lunii aprilie, pentru ca în luna octmbrie să urmeze vânzarea a câte 10% din Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.
Cheia pentru ca ofertele Transelectrica şi Transgaz să-şi găsească suficienţi cumpărători este ca statul să vândă acţiunile la un preţ atractiv. Dar acest lucru depinde de evaluările fiecăruia.
În condiţiile în care acţiunile din întreaga lume au preţuri scăzute, în special cele din industrie, investitorii cer discounturi faţă de nivelurile tranzacţionate în piaţă.
Preţul insuficient de atractiv a fost şi unul dintre motivele care au făcut ca oferta de 9,84% din Petrom din vara trecută să fie un eşec. Statul nu a reuşit să vândă în iulie 2011 un pachet de 9,84% din acţiunile Petrom, deoarece investitorii au considerat că preţul minim cerut de Guvern la acea vreme, de 0,37 lei/acţiune, nu era suficient de atractiv, în condiţiile în care pe bursă se tranzacţionau în jurul nivelului de 0,4 lei. La scurt timp de la eşecul ofertei, preşedintele Traian Băsescu a ieşit public şi a explicat decizia de a nu vinde acţiunile Petrom la un preţ mai mic argumentând că "România nu trebuie confundată cu ţările care sunt nevoite să-şi vândă activele pentru a-şi putea plăti salariile şi pensiile. (...) Nu suntem în situaţia în care să vindem la orice preţ. Cred că Guvernul a gândit foarte bine: România sau active din România nu pot fi cumpărate la preţ de scrap" (de lichidare - n. red.).
La şapte luni de la eşec, şeful Oficiului de Privatizări a anunţat că oferta Petrom va fi reluată, însă bancherii de investiţii atrag atenţia că preţul nu este cel mai important, ci câştigarea încrederii investitorilor străini.
"Nu preţul, ci cât de eficientă este o privatizare contează. Succesul unei privatizări înseamnă că a fost câştigată încrederea investitorilor care vor mai reveni să cumpere pachete suplimentare de acţiuni atunci când statul va încerca din nou să vândă acţiuni pe bursă", a spus Laurent Cassin, şeful departamentului de pieţe de acţiuni din cadrul grupul francez Société Générale în cadrul seminarului "Finanţarea prin Bursă" organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Bursa de Valori Bucureşti şi Depozitarul Central.
Un obstacol important în calea obţinerii unui preţ ridicat pentru acţiunile pe care statul vrea să le scoată la vânzare este lichiditatea scăzută a Bursei de la Bucureşti care forţează managerii fondurilor străine de investiţii să îşi asume riscuri mai mari.
"Unii investitori pot considera că a investi pe bursa de la Bucureşti este mai dificil decât pe alte burse din regiune, din cauza lichidităţii mici, însă investitorii pot găsi în România oportunităţi interesante şi active bune în care să îşi plaseze lichidităţile", a atras atenţia Richard Cormack (foto prim-plan), şeful pieţelor emergente, inclusiv CEE, CIS, Turcia şi MENA la banca americană de investiţii Goldman Sachs. Goldman Sachs a câştigat la începutul acestui an mandatul de intermediere pentru oferta publică iniţială a Romgaz, tranzacţie evaluată la circa 400 mil. euro. Goldman va lucra la această ofertă împreună cu Erste-BCR şi Raiffeisen Capital & Investment.
"Pentru a fi de succes, ofertele publice trebuie să fie transparente, iar pentru a atrage o gamă largă de investitori, trebuie să existe active bune de vânzare şi o tradiţie bună în privatizări a respectivei ţări, iar România dispune de resurse importante şi de active interesante pentru investitori. Astfel că putem spune că pentru România există acum o fereastră de oportunitate. Trebuie însă adăugat că o singură tranzacţie, în care este forţată mâna investitorilor, nu este suficientă. Atunci când se face o privatizare, se vinde o tradiţie, nu o singură tranzacţie", a conchis Paul Mihailovitch (foto mijloc), şeful diviziei de pieţe emergente europene a băncii americane de investiţii JP Morgan.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
