Prabusirea cursului a rupt ieri si pragul de 36.000 de lei pentru un euro, in jurul caruia se concentrasera asteptari ale pietei privind o interventie a BNR care sa "apere" cotatia respectiva.
Interventia nu s-a produs, asa incat banca centrala a calculat un curs de 35.515 lei pentru un euro, in scadere cu 508 lei fata de vineri, cand cursul se oprise la limita peste cota de 36.000 de lei/euro. Si astfel, pretul euro pe piata valutara de la Bucuresti a continuat sa cada pana la niveluri nemaiantalnite decat in urma cu doi ani.
Evolutia cursului a frant inca o data tentatia pietei de a-si forma asteptari in privinta rezistentei unor asa-numite praguri psihologice. Pentru ca un curs de 35.515 lei pentru un euro la data de 14 februarie 2005 nu intra in nici o prognoza. In cele mai curajoase era anticipat undeva prin luna aprilie. Motivatia? "Era prea mult". Iar asteptarea unei interventii salvatoare era intr-o anumita masura justificata dupa exprienta din luna ianuarie, cand BNR a cumparat peste 200 milioane de euro fara ca piata sa bage de seama decat efectul de crestere a cotatiilor. Acum BNR tine sa contrazica astfel de asteptari.
"Cursul de ieri, cand euro a ajuns la 35.515 lei, arata limpede ca banca centrala nu are o tinta de curs. Mai mult, asa cum s-a precizat la inceputul lunii noiembrie, interventiile BNR vor fi rare. Asta nu inseamna ca banca centrala nu va mai interveni. Va continua sa intervina atunci cand analizele vor arata ca este nevoie, fara sa-si comenteze interventiile si fara sa le anunte", a declarat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.
Dupa ce a cazut si pragul de 36.000 de lei pentru un euro nu mai par atat de fanteziste exercitii de prognoza care anticipeaza cotatii de 25.000-30.000 de euro pentru a doua jumatate a anului. Poate chiar devreme. Si asa romanii vor ajunge sa prefere sa mearga la cumparaturi in tarile din zona euro - sau sa comande, in conditiile in care echivalentul in moneda europeana al salariilor in lei creste de la o zi la alta.
Prognoze de 25.000-30.000 de lei/euro se bazeaza pe faptul ca macar pana la inceputul anului viitor este putin probabil sa aiba loc iesiri bruste si semnificative de capitaluri in valuta, in timp ce intrarile au toate sansele sa continue sa creasca. Pe langa capitalurile speculative, in 2005 urmeaza sa intre valuta din privatizari mai vechi inca neachitate, din privatizari noi, din transferuri de la muncitorii din strainatate, dar si din inclinatia tot mai evidenta a detinatorilor de economii in valuta de a le schimba in lei.
Din acest ultim punct de vedere, caderea de ieri a cursului a accentuat temerile celor care detin valuta - persoane fizice si companii - si nu mai intrevad in viitorul apropiat perspective de revenire a cursului la niveluri de 38.000-39.000 de lei/euro care sa le permita sa-si reduca pierderile provocate de aprecierea dincolo de orice asteptari a leului.
Ieri, casele de cumparare ale BCR cumparau euro la un curs de 35.000 de lei. BRD platea 35.100, in timp ce Raiffeisen Bank schimba euro in lei la 35.350 lei. La vanzare, cotatiile se situau in intervalul 36.000-36.250 de lei pentru un euro.
"Cat priveste rata de schimb inregistrata ieri, este <usor de citit> ca oferta de valuta continua sa fie generoasa. Intrebarea mea este de ce nu intervin exportatorii sa cumpere acest surplus, ca doar au nevoie de valuta. Vremea subventiilor prin curs a trecut. Acum este vremea subventiilor prin performanta, iar acest lucru cere retehnologizare, iar retehnologizarea cere valuta pentru ca este nevoie de importuri de echipamente", spune Adrian Vasilescu.
"La o prima vedere evolutia cursului leu/euro este dezavantajoasa pentru o companie care exporta, cum este cazul Dacia. Mai ales ca anul acesta vom creste puternic exporturile de masini. Alta data insa, evolutia cursului valutar a fost avantajoasa", spune Constantin Stroe, vicepresedintele producatorului local de masini Dacia.
El sustine ca intr-o anumita masura, producatorul local de masini beneficiaza de pe urma actualei evolutiei a cursului valutar, avand in vedere ca gradul de integrare locala a productiei este de aproximativ 60%.
"In prezent importurile necesare desfasurarii productiei cresc puternic, deoarece am ajuns la 500 de seturi din modelul Logan produse pe zi, si cu un euro mai slab, aceste importuri ne costa mai putin", completeaza Stroe.
Oficialul Dacia crede ca, pe termen scurt, aprecierea leului este dezavantajoasa pentru companie, ea nu va produce nici un fel de modificari in ceea ce priveste strategia comerciala a producatorului. "Daca aceasta tendita se va mentine pe termen mediu sau lung, situatia ar putea sa ne afecteze destul de puternic", conchide Stroe.
"Aceasta scadere a euro va influenta negativ exporturile iar printre putinele masuri pe care putem sa se luam va fi reducerea costurilor, in masura in care vom putea. Cred ca multi producatori se vor orienta catre piata interna", a comentat si Mihai Anghel, presedintele holdingului agricol Cerealcom Dolj, care cultiva o suprafata de peste 25.000 de hectare si exporta cereale.
Din punctul de vedere al BNR, aprecierea leului are mai multe consecinte pozitive: contribuie direct la atenuarea presiunilor inflationiste - ceea ce s-a vazut in lunile noiembrie-decembrie 2004, cand scaderea unor preturi si tarife legate de euro a ajutat la atingerea tintei de inflatie; si indirect la restructurarea economiei si la reducerea costurilor producatorilor interni, in conditiile concurentei crescute cu piata externa. Adica importurile se ieftinesc pe zi ce trece. Numai ca o asemenea tendinta intra in contradictie cu angajamentul luat fata de FMI in privinta reducerii deficitului de cont curent de la 7,7% in 2004 la cel mult 6,9% in 2005.
Ramane sprijinul indiscutabil pentru mentinerea tendintei de scadere a inflatiei. Chiar si majorarile de accize - exprimate in euro, vor fi atenuate de aprecierea leului.
Pe de alta parte, scaderea substantiala a cursului mareste riscul unor reveniri bruste ale cotatiilor, eventual in urma unor interventii ale BNR, care sa-i penalizeze pe speculatori.
Leul, cea mai tare valuta
Absenta BNR din piata a facut ca leul romanesc sa apara ieri pe terminalele Bloomberg drept moneda care a adus cel mai mare castig atat in raport cu euro, dar si cu dolarul, nu numai pe ziua de ieri ci pe o perioada de pana la sase luni. Adica leul a fost investitia cu cel mai mare randament dintr-un cos de 61 de monede. Pe un an in urma, numai zlotul polonez a batut leul la castigul adus.
In ultimele sase luni, un plasament in lei a obtinut un randament de 17,16% in euro, respectiv 23,5 in dolari. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
