♦ Anul trecut au venit la bursă 17 de emisiuni de obligaţiuni – nouă corporative, două municipale şi şase guvernamentale (fiecare a câte cinci tranşe).
Anul 2024 a adus la Bursa de Valori Bucureşti 17 emisiuni de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix în valoare cumulată de 21,6 mld. lei (aproximativ 4,35 mld. euro), conform calculelor realizate de ZF pe baza datelor furnizate de BVB. Dintre acestea, nouă au fost corporative, două municipale şi şase guvernamentale, adică Fidelis (fiecare a câte 5 tranşe).
Din cele 21,6 mld. lei, 4,78 mld. lei (aproximativ 961,2 mil. euro) au fost finanţările corporative, 420,2 mil. lei (aproximativ 94,5 mil. euro) au fost municipale, iar diferenţa sunt emisiunile de titluri de stat Fidelis prin care Ministerul Finanţelor a atras de la populaţie o sumă record de 16,4 mld. lei (aproximativ 3,4 mld. euro). Ce impact au finanţările Fidelis asupra pieţei de obligaţiuni?
„Nevoile de finanţare semnificative ale statului generează un fenomen de crowding out, adică obligă Statul să atragă resurse care puteau fi direcţionate către alte investiţii din economia privată, iar prin setarea unor randamente superioare pieţelor secundare de titluri să creeze o referinţă de cost ridicată pentru alte entităţi care ar dori să se finanţeze. În special, când vorbim de emisiuni corporative, e foarte dificil în ziua de azi să poţi emite, pentru că trebuie să porneşti de la randamentele echivalente celor la titlurile de stat şi să plăteşti în plus o marjă de risc de credit şi probabil şi de lichiditate, ajungându-se la costuri de finanţare destul de ridicate. Chiar şi în cazul acţiunilor, când te compari cu un randament de referinţă care cel mai adesea aparţine unui titlu de stat pe termen lung (de exemplu, pe 10 ani), e nevoie de un randament mai ridicat atât al dividendului, cât şi al profiturilor, ceea ce poate pune presiune pe cotaţiile companiilor listate la bursă“, spune Horia Braun, CEO al Erste Asset Management, pentru ZF.
