♦ Ministerul Finanţelor a atras în iulie doar 658 mil. lei prin programul Fidelis, cel mai slab rezultat de la lansarea din vara anului 2020, în timp ce ETF-urile de la Bursa de Valori Bucureşti şi-au dublat rulajele şi câştigă lunar investitori noi. De ce?
Cele două evoluţii, puse cap la cap, alcătuiesc o întrebare pe care brokerii şi analiştii consultaţi de ZF o tratează deocamdată cu prudenţă: asistăm la o migrare de durată a banilor dinspre dobânda fixă şi sigură a statului spre coşul de acţiuni sau doar la o pauză de sezon, maxime istorice la Bursa de Valori şi inflaţie încă de două cifre?
Cifrele de la extreme sunt grăitoare. Ediţia Fidelis încheiată vinerea trecută a atras 660 mil. lei, sub recordul negativ din mai de circa 714 mil. lei.
La polul opus, tranzacţiile cu ETF-uri de pe bursă au totalizat 865 mil. lei în primul semestru din 2026, prin cele nouă fonduri listate, dublul rulajului din întregul an 2025, de 421 mil. lei. Ponderea ETF-urilor în rulajul pieţei principale a urcat la 3,6% în 2026, faţă de 1% în 2025, un maxim istoric. „Ne aşteptam ca mai devreme sau mai târziu să vină această suprasaturare. Din moment ce programul Fidelis este lunar, el şi-a atins maximul pentru perioada aceasta, mai ales că dobânzile au fost uşor în scădere, deci era cumva de aşteptat”, explică Radu Dăscălescu, director adjunct, finanţe corporative, TradeVille, pentru ZF.
