♦ Bursa de Valori de la Bucureşti este formată în mare parte din companii din energie (Hidroelectrica, OMV Petrom, Romgaz, Nuclearelectrica) şi bănci (Banca Transilvania, BRD), sectoare care sunt puternic reglementate. Iar orice intervenţie – aşa cum bine îşi aduc aminte unii, fie OUG 114, fie taxa pe ţiţei procesat sau alte taxe bancare (impozitul pe cifra de afaceri bancar încă este în vigoare) – se reflectă în cotaţiile acţiunilor.
SUA, cea mai mare economie la nivel mondial, se pregăteşte de alegeri prezidenţiale în noiembrie. La fel şi România şi multe alte ţări, atât prezidenţiale cât şi guvernamentale. Doar că peste ocean, pe cea mai mare piaţă de capital din lume şi care dictează evoluţia în restul lumii, Wall Street este la maxim istoric şi are plus 2,6% în ultima lună în timp ce Bursa de Valori din Bucureşti are minus 1,2% şi se îndepărtează pe zi ce trece de maximul istoric atins în vară.
În Germania indicele bursier DAX are plus 3,3% în ultima lună şi a atins recent un maxim istoric, în Paris indicele are plus 0,4%. Prin regiune Varşovia are minus 0,4%, Sofia stagnează iar Budapesta are 1,6%. Noi de ce nu ţinem pasul? Pentru că, spun analiştii, Bursa de Valori a urcat substanţial în ultima perioadă de timp (33% în ultimul an cu tot cu dividende), iar rezultatele financiare ale unor companii nu au ţinut pasul cu evaluările bursiere ridicate.
Dar motivul principal al volatilităţii şi lichidităţii scăzute din ultima perioadă este că investitorii aşteaptă claritate în sensul în care investitorii vor să vadă care sunt planurile viitoarei guvernări cu privire la ajustările fiscale.
