♦ O eventuală închidere a Strâmtorii Ormuz timp de unu până la trei trimestre ar putea creşte inflaţia din SUA cu 0,35–1,47 puncte procentuale şi ar limita posibilitatea reducerii dobânzilor pe termen scurt.
Joi 9 aprilie, bursele au revenit pe scădere după ce s-au reaprins tensiunile dintre Statele Unite şi Iran.
Parlamentul iranian a acuzat SUA de încălcarea armistiţiului intermediat, invocând atacurile Israelului în Liban şi incursiunile cu drone în spaţiul aerian iranian. Preşedintele american Donald Trump a avertizat că orice abatere de la acord va declanşa un răspuns militar şi a menţinut forţele americane în regiune până la conformarea completă a Teheranului.
Piaţa obligaţiunilor continuă să reflecte incertitudinea investitorilor privind evoluţia tensiunilor dintre SUA şi Iran şi efectele acestora asupra inflaţiei şi preţurilor energiei la nivel mondial, notează MarketWatch.
Randamentele titlurilor de stat americane pe zece ani au scăzut moderat după armistiţiul temporar anunţat pe 8 aprilie, dar rămân superioare nivelurilor de dinaintea bombardamentelor începute la finele lunii februarie. Creşterea randamentelor reflectă anticipaţiile investitorilor că presiunile inflaţioniste şi riscurile geopolitice vor persista, diminuând puterea de cumpărare a dobânzilor viitoare şi afectând atractivitatea obligaţiunilor existente.
Obligaţiunile corporative cu rating BAA, clasificate la limita inferioară a segmentului investment grade, au înregistrat scăderi mai moderate faţă de perioada de vârf a crizei, semnalând o ajustare parţială a percepţiei de risc. Comparativ cu titlurile guvernamentale, obligaţiunile BAA, mai sensibile la percepţia de risc, au oscilat mai puţin după armistiţiu, indicând o atenţie selectivă a investitorilor asupra expunerii la risc.
Preţul petrolului Brent a coborât sub 100 de dolari pe baril după raliul bursier, dar tensiunile geopolitice menţin presiuni asupra costurilor energetice şi a inflaţiei globale.
Federal Reserve Bank din Dallas, sucursală regională a Rezervei Federale americane, a analizat impactul unei eventuale închideri a Strâmtorii Ormuz – rută prin care trec aproximativ 20% din petrolul mondial. Conform estimărilor, blocarea pentru unu, două sau trei trimestre ar putea adăuga între 0,35 şi 1,47 puncte procentuale la inflaţia din SUA şi ar împiedica reducerea dobânzilor pe termen scurt.
Aceasta ar afecta atât costul de trai al populaţiei, cât şi capacitatea autorităţilor monetare de a stimula economia prin politici de relaxare financiară.
Contextul zilei de miercuri a oferit un moment de respiro: la Bucureşti, indicele a crescut cu aproape un procent, sincronizat cu aprecierile amplificate ale pieţelor europene şi americane. Raliul bursier a fost însoţit de o scădere a randamentelor titlurilor de stat americane şi de diminuarea presiunilor pe dolar, semnale care indicau o recalibrare temporară a percepţiei de risc a investitorilor.
Revenirea pe scădere de joi arată însă că fragilitatea acordului continuă să influenţeze pieţele. Incertitudinile privind respectarea armistiţiului şi evoluţiile militare din regiune menţin randamentele obligaţiunilor la niveluri superioare celor anterioare crizei, în timp ce preţul petrolului rămâne un indicator-cheie al riscurilor geopolitice şi al presiunii inflaţioniste.
Analiştii notează că reacţia moderată a pieţei obligaţiunilor, comparativ cu oscilaţiile de pe piaţa de acţiuni, indică un sentiment precaut: investitorii anticipează riscuri persistente, nu doar reacţii pe termen scurt.