♦ Cererea generată de competiţie, bugetele mari de publicitate şi consumul crescut pot susţine preţurile acţiunilor în perioade în care pieţele pot bate pasul pe loc, spune un analist.
Marii sponsori ai Campionatului Mondial de Fotbal au înregistrat randamente de peste trei ori mai mari decât indicele american S&P 500 în perioadele în care s-au desfăşurat turneele finale, arată o analiză realizată de platforma de tranzacţionare IG.
Studiul a analizat evoluţia acţiunilor pe un interval cuprins între 30 de zile înainte de startul competiţiei şi trei luni după finalul acesteia, luând în calcul ultimele patru ediţii ale Cupei Mondiale. Datele arată că un coş format din principalii sponsori a generat un randament mediu de 7,1%. Prin comparaţie, indicele american S&P 500 a urcat cu 1,9% în aceleaşi intervale, în timp ce indicele britanic FTSE 100 a rămas mult în urmă, bifând o scădere medie de 1,1%.
Diferenţa devine pregnantă mai ales în perioadele de declin pe burse. În 2014 şi 2018, deşi pieţele globale de capital se aflau sub presiune, mai multe branduri asociate cu Cupa Mondială au reuşit să înregistreze creşteri pe parcursul turneelor, semn că expunerea masivă din timpul evenimentului a ajutat companiile să meargă împotriva tendinţei generale din piaţă.
Performanţele variază însă de la un emitent la altul. Nike a fost vedeta selecţiei, cu un câştig mediu de 17,7% pe parcursul ediţiilor analizate, incluzând un salt de 38,7% în perioada Cupei Mondiale din 2022, organizată în Qatar.
Coca-Cola s-a remarcat prin constanţă, aducând randamente pozitive la toate cele patru ediţii analizate, cu o medie de 8,6%. De cealaltă parte, Hyundai Motor Company a bifat unele dintre cele mai agresive creşteri, cu avansuri de peste 20% atât la turneul din 2010 din Africa de Sud, cât şi la cel din 2014 din Brazilia.
Evoluţia a fost mai puţin liniară pentru Adidas. Deşi compania a înregistrat vânzări record pe segmentele strâns legate de fotbal – echipamentele sportive şi accesoriile urcând cu 19% în timpul turneului din 2022 –, impactul pozitiv a fost limitat la nivel de grup, fiind anulat de presiunile macroeconomice generale.
Analiza subliniază că randamentele nu vin cu o garanţie unilaterală. Chiar dacă per ansamblu coşul de acţiuni a bătut piaţa în mod constant, cotaţiile individuale au suferit oscilaţii puternice, trecând de la creşteri de două cifre la scăderi severe în anumiţi ani.
De exemplu, în industria auto, în timp ce Hyundai a scăzut cu 23,5% pe durata turneului din 2018, Kia a limitat declinul la 1,5%. Pe segmentul serviciilor financiare, acţiunile Visa au înregistrat performanţe fluctuante de la o ediţie la alta, trecând de la o scădere de 11,7% în 2010 la o creştere de 16,1% în 2022.
Totodată, cifrele arată că, în 2014, an în care indicii FTSE 100 şi S&P 500 au fost pe minus, producătorul de bere AB InBev a reuşit să performeze peste media pieţei, raportând un avans de 4,9%.
„Cupa Mondială creează un mediu unic în care un grup restrâns de branduri recunoscute la nivel global captează o cotă disproporţionată de atenţie, iar acea vizibilitate se poate transpune într-o performanţă mai solidă a acţiunilor pe o perioadă relativ scurtă. Este deosebit de interesant când pui acest fenomen în contrast cu celebra naraţiune tradiţională «Sell in May», conform căreia pieţele tind să scadă sau să evolueze apatic în lunile de vară. Ceea ce am văzut este că sponsorii Cupei Mondiale pot sparge această tendinţă, deoarece cererea generată de turneu, bugetele de marketing şi implicarea consumatorilor ajută la susţinerea preţurilor acţiunilor într-un moment în care piaţa extinsă poate duce lipsă de o direcţie clară“, spune Chris Beauchamp, analist la IG.
