Ubisoft (UBI.PA), unul dintre cele mai mari nume din industria globală de jocuri video şi unul dintre cei mai mari angajatori din IT-ul românesc, traversează pe Bursa de Valori de la Paris o perioadă extrem de dificilă în contextul în care compania franceză, cunoscută pentru francize precum Assassin’s Creed, Far Cry sau Tom Clancy’s, şi-a erodat masiv valoarea de piaţă, rezultatele financiare sunt negative, iar modelul de business este în plin proces de reconstrucţie.
În ultimii cinci ani, acţiunile Ubisoft – care acum se tranzacţionează la 6 euro şi o capitalizare de 823 mil. euro, au pierdut 93% din valoare, iar doar în 2025 s-au înjumătăţit, pe fondul pierderilor, al problemelor contabile şi al unei industrii aflate sub presiune.
Pentru România, unde Ubisoft are aproximativ 1.600 de angajaţi în studiourile din Bucureşti şi Craiova, evoluţiile grupului sunt urmărite cu atenţie.
Deşi conducerea nu a anunţat restructurări locale, compania a redus la nivel global peste 1.500 de posturi în ultimele 12 luni, iar discursul oficial este axat pe disciplină în angajări, reducerea costurilor fixe şi eficientizare, potrivt transcriptului analizat de ZF.
În prima jumătate a anului fiscal 2025–2026, Ubisoft a raportat o pierdere netă de 161 milioane de euro, după o pierdere de 243 milioane de euro în anul precedent. Veniturile au fost de 658 milioane de euro în semestru, insuficiente pentru a acoperi costurile ridicate de cercetare-dezvoltare, marketing şi administrare, într-o perioadă în care compania nu a lansat titluri majore.
Mai mult, o modificare de interpretare contabilă legată de recunoaşterea veniturilor din parteneriate B2B a dus la restatarea situaţiilor financiare pe anul anterior şi la o încălcare temporară a unor indicatori din contractele de finanţare. Deşi conducerea susţine că este vorba de o problemă tehnică, fără impact asupra fluxurilor de numerar, episodul a afectat încrederea investitorilor şi a contribuit la volatilitatea acţiunilor.
Reacţia pieţei a fost dură. În momentul anunţului privind amânarea publicării rezultatelor şi oprirea temporară a tranzacţionării acţiunilor pe Euronext Paris, titlurile Ubisoft erau deja aproape de minime istorice. De la peste 80 de euro în 2018–2019, acţiunile au coborât spre zona de 10 euro, reflectând nu doar problemele interne, ci şi schimbările din industria jocurilor video: costuri tot mai mari de producţie, întârzieri frecvente, competiţie intensă şi o presiune crescută din partea jucătorilor şi a platformelor.
În acest context, tranzacţia cu Tencent este esenţială pentru supravieţuirea pe termen mediu a grupului. Ubisoft urmează să încaseze 1,16 miliarde de euro prin vânzarea unui pachet minoritar dintr-o nouă subsidiară, Vantage Studios, care va grupa cele mai valoroase trei francize ale companiei. Banii vor fi folosiţi în principal pentru reducerea datoriei, inclusiv rambursarea anticipată a unor împrumuturi de aproximativ 286 milioane de euro, şi pentru consolidarea lichidităţii. Managementul estimează că, după această tranzacţie, poziţia de numerar ar putea ajunge la circa 1,5 miliarde de euro la finalul lui martie 2026, iar datoria netă să fie aproape de zero.
Dincolo de bilanţ, Ubisoft încearcă să-şi schimbe fundamental modul de operare. Compania pregăteşte un nou model organizaţional, bazat pe aşa-numite „creative houses”, unităţi de business autonome, responsabile pentru dezvoltarea şi monetizarea unor francize distincte. Ideea este de a reduce birocraţia, de a accelera deciziile creative şi de a creşte responsabilitatea financiară la nivel de echipă. Detaliile urmează să fie prezentate în ianuarie, însă este clar că acest proces implică restructurări, prioritizări dure şi o selecţie mai atentă a proiectelor.
În paralel, Ubisoft derulează un program de reducere a costurilor fixe, care vizează economii de cel puţin 100 milioane de euro până în anul fiscal 2027. Cheltuielile fixe au scăzut deja cu 9% în prima jumătate a anului, inclusiv prin reducerea investiţiilor capitalizate şi prin programe de plecări voluntare în anumite regiuni, precum studiourile nordice.
