Aurul ar putea ajunge la 6.000 de dolari pe uncie (31 grame) până la finalul anului, iar preţul ar putea creşte mai rapid decât cel al argintului pe fondul persistentei incertitudini macroeconomice şi geopolitice, spune un reprezentant al BNP Paribas, cea mai mare bancă franceză în funcţie de active şi una dintre cele mai mari instituţii de credit din Europa. Raportul dintre aur şi argint –câte uncii de argint sunt necesare pentru a cumpăra o uncie de aur – este în continuare sub media sa din anii ’80, dar a început să crească din nou, după o perioadă de scădere, explică David Wilson, directorul de strategie pentru mărfuri al BNP.
„Aurul are sens pentru mine ca instrument de protecţie împotriva riscurilor, pe când argintul nu oferă aceeaşi stabilitate”, afirmă el, conform Yahoo Finance. La un preţ actual de 5.080 de dolari pe uncie, prognoza sugerează un randament potenţial de aproximativ 18% până la finalul anului. Preţul aurului este susţinut şi de cumpărăturile constante ale băncilor centrale. De exemplu, Polonia a anunţat că va achiziţiona alte 150 de tone de aur. De asemenea, investiţiile prin instrumente de tip ETF (fonduri tranzacţionate la bursă) dedicate aurului au rămas stabile, cu o scădere temporară săptămâna trecută, care a fost însă recuperată rapid.
Mai multe bănci şi manageri de active, printre care Deutsche Bank şi Goldman Sachs, pariază pe redresarea aurului, susţinută de cererea pe termen lung şi de achiziţiile constante ale băncilor centrale. China, de pildă, şi-a extins cumpărăturile de aur pentru a cincisprezecea lună la rând. Argintul a avut oscilaţii mari în ultimele luni din cauza cererii puternice pentru metalul fizic în Asia. Totuşi, piaţa începe să se stabilizeze, pe măsură ce aprovizionarea cu argint creşte în Europa şi Asia. În plus, apropierea Noului An Chinezesc (17 februarie) ar putea reduce temporar cererea pentru argint.
În 2025, pentru prima dată în istorie, peste 5.000 de tone de aur au fost achiziţionate la nivel mondial, în valoare de 555 miliarde de dolari. Investitorii au reprezentat 44% din cerere, cumpărând lingouri, monede şi ETF-uri, cu o creştere de 84% faţă de 2024. Băncile centrale au achiziţionat 863,3 tone, mai puţin cu 21% faţă de anul precedent, Polonia fiind lider cu 102 tone, urmată de Kazahstan şi Brazilia. Oferta a rămas stabilă, cu 3.671,6 tone extrase din mine. China a fost cea mai mare piaţă pentru aur investiţional, urmată de India şi Europa, Germania şi Polonia devenind centre importante pentru lingouri şi monede, în creştere faţă de anii anteriori.
