Brokerii recunosc că bursa de la Bucureşti are mare nevoie de o Contraparte Centrală, instituţie menită să garanteze că investitorii îşi primesc banii sau acţiunile în cont, însă nu au nici cea mai vagă idee despre cum să o înfiinţeze: pe cont propriu, prin conectarea la o entitate externă sau prin participarea la o instituţie regională.
Piaţa de capital aşteaptă sprijin de la Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor, având în vedere că un astfel de proiect local ar presupune o investiţie iniţială de cel puţin 10 milioane de euro.
Bursa de Valori Bucureşti a spus pas înfiinţării unei Contrapărţi Centrale în urmă cu doi ani, când a expirat termenul limită pentru depunerea documentelor de autorizare la autorităţile locale de reglementare. Atunci acţionarii BVB (brokerii, SIF-urile şi fondurile de investiţii) au respins proiectul prin neprezentare la AGA în două rânduri. Din septembrie 2013, legislaţia europeană interzice burselor să mai deruleze tranzacţii cu derivate dacă nu au Contraparte Centrală, iar din ianuarie 2017 ar putea apărea obligaţia şi pentru tranzacţiile derulate pe piaţa „spot” (la vedere). Astfel, bursa de la Bucureşti a rămas fără piaţă de derivate, fapt care nu i-a deranjat prea mult pe acţionarii BVB pentru că acest segment nu aducea venituri suficient de mari încât să justifice participarea cu cel puţin 7,5 milioane de euro la capitalul social al Contrapărţii.
