UPDATE: Conferinţa, la 16:00, potrivit Guvernului.
Investitorii de pe pieţele internaţionale şi de la Bursa de Valori Bucureşti reacţionează pentru moment pozitiv la măsurile anunţate miercuri după-amiază de premierul Ilie Boloja în contextul în care joi costurile pe 10 ani la care se împrumută statul român scad cu 0,12 puncte procentuale la 7,4%, leul se întăreşte uşor pe piaţa interbancară în faţa euro iar surprinzător Bursa de Valori Creşte.
Cu alte cuvinte pieţele apreciază pentru moment anunţul noilor măsuri fiscale prezentate de premierul Ilie Bolojan, care vizează creşterea TVA la 21%, îngheţarea salariilor şi pensiilor şi reducerea cheltuielilor cu investiţiile publice. Deşi aceste măsuri ar putea frâna consumul şi ar afecta, teoretic, profitabilitatea companiilor listate, investitorii par să mizeze mai degrabă pe stabilitatea macroeconomică decât pe dinamica imediată a cererii.
Astăzi de la ora 14:30 Biroul de Presă al Guvernul a anunţat că va organiza o conferinţă de presă “susţinută de viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, ministrul Sănătăţii, Alexandru-Florin Rogobete, ministrul Educaţiei, Daniel-Ovidiu David şi ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Petre-Florin Manole”. Cel mai probabil vor fi detaliate măsurile din planul fiscal. Investitorii de la Bursa de Valori aşteaptă detalierea pe taxa bancară.
Costurile la care România se împrumută pe pieţele internaţionale au scăzut în ultima oară, randamentele obligaţiunilor de stat pe 10 ani coborând cu 0,09 puncte de bază de puncte de bază, potrivit datelor din piaţa secundară. În paralel, cursul de schimb leu-euro este neschimbat, semn că investitorii şi-au recăpătat o parte din încredere în capacitatea guvernului de a frâna derapajul fiscal.
Surpriza a venit însă de la Bursa de Valori Bucureşti, care a înregistrat creşteri în primele ore de de tranzacţionare de joi. Indicele BET, care urmăreşte evoluţia principalelor 20 de companii listate, a urcat cu 0,7%, tras de Banca Transilvania Ă1%, în pofida faptului că o parte dintre emitenţi — în special cei din sectorul bancar, energie, consum — ar putea resimţi direct efectele noilor taxe şi ale temperării cheltuielilor populaţiei. “Nu am idee. Retail activ şi optimist că va fi bine cu structura actuală a guvernului”, comentează un broker.
Analiştii de la Erste notează că România accelerează consolidarea fiscală, planificând creşteri ale impozitelor (TVA la 21%), îngheţarea salariilor şi a pensiilor şi reduceri ale cheltuielilor de investiţii pentru a aduce deficitul bugetar sub 6% din PIB anul viitor (în 2025 se aşteaptă ca acesta să depăşească 7% din PIB).
“Un plan credibil de consolidare fiscală rămâne o condiţie prealabilă pentru ca agenţiile de rating să menţină ratingul actual (cel mai scăzut grad de investiţii). Potrivit prim-ministrului Bolojan, guvernul va solicita săptămâna viitoare aprobarea rapidă în parlament a măsurilor fiscale”, notează Erste.
Sinteaza taxelor anunţate de Bolojan, aşa cum apar într-un raport al BT CP:
Prim-ministrul a anunţat măsurile fiscale menite să reducă deficitul bugetar, cu obiectivul de a creşte veniturile cu aproximativ 44,55 mld. RON (2,19% din PIB) şi de a reduce cheltuielile cu 31,73 mld. RON (1,56% din PIB). Calculele au fost realizate ţinând cont de perioada rămasă din 2025 şi de anul 2026.
Măsuri aplicabile de la 1 august 2025:
- Cota standard de TVA creşte de la 19% la 21%.
- Cotele reduse de TVA cresc de la 9% şi 5% la 11%, acoperind alimente, medicamente, apă, îngrăşăminte, irigaţii, servicii de canalizare, energie termică, lemne de foc, cărţi, ziare, muzee, servicii culturale.
- Noua cotă de TVA de 21% se aplică pentru servicii de cazare hotelieră, restaurante, locuinţe sociale, panouri solare, evenimente sportive, târguri.
- Accizele cresc pentru: carburanţi, alcool, tutun şi produse cu zahăr.
- Contribuţii de asigurări de sănătate (CASS) vor fi datorate pentru sumele din pensii care depăşesc 3.000 RON/lună.
- Taxa pe cifra de afaceri în sectorul bancar creşte de la 2% la 4%.
- Taxele pe jocuri de noroc cresc semnificativ.
- Bonusurile din sectorul public se reduc: plafonul pentru sporul de condiţii periculoase scade de la 1.500 RON la 300 RON/lună, bonusul pentru fonduri UE scade de la 50% la 35% din salariul de bază, alte stimulente plafonate la 30% din salariul de bază.
- Norma didactică creşte în medie cu 10%, programul de burse este restructurat la nivelul 2022–2023 (cu excepţia burselor sociale), creşte numărul mediu de elevi per clasă.
- Asigurarea de sănătate (CASS): contribuţii obligatorii pentru persoanele coasigurate, compensarea concediilor medicale ajustată în funcţie de durată (55%–75%).
- Reforma administraţiei locale: reduceri de personal în funcţie de populaţie, actualizarea formulei de echilibrare bugetară, finanţare bazată pe performanţă şi cofinanţare obligatorie pentru investiţii naţionale.
- Companiile de stat: reducerea treptată a subvenţiilor, reducerea costurilor operaţionale şi îmbunătăţirea guvernanţei.
- Instituţii publice autofinanţate: control bugetar, reduceri de personal, externalizări şi restricţii salariale.
- Reduceri ale investiţiilor publice: transfer împrumuturi PNRR către granturi, prioritizarea programelor naţionale de investiţii, cofinanţare locală obligatorie.
Măsuri aplicabile de la 1 ianuarie 2026:
- Impozitul pe dividende creşte de la 10% la 16%.
- Impozitul pe proprietate se bazează pe valoarea de piaţă a imobilelor.
- Reforma fiscalităţii verzi în sectorul transporturilor (PNRR): noul sistem TollRo înlocuieşte rovinieta actuală pentru camioane peste 3,5 tone.
- Rovinieta pentru autoturisme creşte de la 28 EUR/an la 50 EUR/an.
- Redevenţe şi monetizarea activelor statului: redevenţele actualizate cu inflaţia, măsuri pentru creşterea valorii activelor statului.
- Îngheţarea cheltuielilor publice: îngheţarea salariilor şi beneficiilor sociale, inclusiv toate pensiile şi alocaţiile.
- Reforma administraţiei centrale: restructurarea ministerelor şi agenţiilor, regionalizare şi consolidarea funcţiilor suprapuse.
- Voucherele de vacanţă: limitate la angajaţii publici cu venituri sub 6.000 RON/lună, utilizabile doar în extrasezon (în afara lunilor iunie–august).
Bănci: Taxa pe veniturile bancare va creşte de la cota de 2% la 4% începând cu 1 august 2025. Potrivit prevederilor anterioare, taxa urma să scadă la 1% începând cu 2026, de la 2% în 2024 şi 2025.
Pe de altă parte, propunerea recent vehiculată privind creşterea impozitului pe profit în cazul băncilor, de la cota standard de 16% la 29%, nu se regăseşte între măsurile anunţate.
