♦ InterCapital are deja două ETF-uri la Bursa românească ♦ Toate cele patru fonduri pot fi tranzacţionate atât în România, cât şi în Croaţia şi Slovenia ♦ Reprezentanţii InterCapital spun că direcţia pieţelor globale este clară: ETF-urile au schimbat modul în care investitorii îşi gestionează portofoliile, fondurile administrare depăşind jumătate din activele administrate la nivel global ♦ Europa urmează aceeaşi traiectorie, cu intrări record în 2024, deschizând oportunităţi pentru furnizorii de ETF-uri care vizează pieţele locale şi regionale.
Investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti au de acum posibilitatea de a include în portofolii două noi fonduri tranzacţionate la bursă (ETF-uri) lansate de croaţii de la InterCapital ETF: unul bazat pe indicele CROBEX10tr al pieţei de capital din Croaţia şi un altul format din titluri de stat româneşti denominate în euro, cu scadenţe între cinci şi zece ani. Este pentru prima dată când un ETF format din obligaţiuni guvernamentale este listat pe bursa locală.
Cele două fonduri au fost lansate pe 11 noiembrie, în cadrul unui eveniment organizat la sediul Bursei de Valori Bucureşti, la care au participat unii dintre cei mai importanţi actori ai pieţei de capital: Remus Vulpescu, director general al BVB, Alexandru Petrescu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară şi ştefan Nanu, şeful Trezoreriei.
InterCapital CROBEX10tr UCITS ETF urmăreşte evoluţia celor mai lichide zece acţiuni listate la Bursa din Zagreb, cu reinvestirea dividendelor. Lansat în noiembrie 2020, fondul a obţinut un randament de 155% în euro în mai puţin de cinci ani, echivalentul unei creşteri medii anuale de circa 21%. Activele sale au ajuns la 14 milioane de euro, iar numărul de investitori se apropie de 1.000. InterCapital EUR România Govt Bond UCITS ETF investeşte în obligaţiuni guvernamentale româneşti denominate în euro, fiind administrat activ, fără un indice de referinţă. Randamentele titlurilor româneşti pe zece ani, de aproximativ 5,7%, depăşesc semnificativ nivelurile din Ungaria şi Serbia (4–4,5%), iar diferenţa faţă de Germania rămâne ridicată, la circa 3,3%.