♦ Analistul spune că guvernul va trebui să ia un mix de măsuri pentru reducerea datoriei implicite cu pensiile – de la o creştere mai redusă faţă de PIB şi salarii la o taxare mai mare, majorarea vârstei de pensionare şi o inflaţie mai ridicată în următorii ani.
Valoarea tuturor obligaţiilor viitoare pe care statul român şi le asumă prin plata pensiilor curente şi viitoare a ajuns la 385% din PIB în 2024, de la 347% în 2023, în contextul în care creşterea drepturilor de pensii a urcat mai mult decât economia. Datoria implicită cu pensiile de stat (Pilon I) include atât pensionarii actuali, cât şi pe cei care ies la pensie în următorii 20 de ani, potrivit unei analize a Asociaţiei Chartered Financial Analysts (CFA) România pe baza datelor Eurostat.
„Nivelul datoriei publice destul de mare va aduce probleme atât pentru noi, cât şi pentru foarte multe ţări. Nu ne ajută demografia. Pensiile vor fi plătite, dar vor fi luate măsuri de către guverne. Se vor împrumuta bani care vor crea deficit dacă nu există spaţiu fiscal şi, implicit, inflaţie“, spune Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, pentru ZF.
Estimările arată că România, similar cu restul Uniunii Europene, va avea o populaţie mai puţin numeroasă şi mai în vârstă în viitor. Proiecţiile Eurostat indică o scădere de peste 20% a populaţiei, la puţin peste 15 milioane până în 2070, respectiv o creştere a proporţiei populaţiei în vârstă (65Ă ani) cu 9 puncte procentuale, la circa 30% din total.
Datoria implicită cu pensiile de stat în România este printre cele mai mari din lume. În Europa, Spania are cea mai mare datorie, 507% din PIB, iar majoritatea ţărilor se află în intervalul 200-400%. Ţările nordice au sub 200% din PIB datorie legată de pensiile de stat, iar în Statele Unite aceasta se apropie de 160%.
„Pensiile vor creşte poate mai puţin decât creşte PIB-ul sau decât cresc salariile sau decât inflaţia. De asemenea, taxarea pentru pensii este posibil să mai crească şi s-ar putea să se majoreze şi vârsta de pensionare. Va fi un mix dintre aceste trei măsuri. Legea prevede deja un mecanism automat de majorare a vârstei de pensionare în timp şi Consiliul Fiscal spune cum şi când, chiar dacă nu are neapărat experţi pe demografie. Asta ar compensa din cheltuielile cu pensiile. La noi, date fiind şi deficitele mari şi datoria publică în creştere, vom avea inflaţie mai mare. De exemplu, cinci ani cu inflaţie de 4-5% deja reduce datoria cu un sfert în termeni reali.
„Inflaţia va fi probabil mecanismul folosit pentru reducerea datoriei cu pensiile pentru că nu se observă. Aşadar, şi noi şi multe alte ţări vom avea inflaţie mai mare în următorii ani“, adaugă Adrian Codirlaşu.
În noua lege a pensiilor, L306/2023, formula de creştere a beneficiilor de pensie este mai redusă decât cea de creştere a veniturilor, iar analiştii spun că măsurile necesare pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung vor conduce aproape inevitabil la o reducere a adecvării acestuia.
Reprezentantul CFA România spune că cea mai potrivită soluţie la povara bugetară extrem de ridicată este sistemul de pensii finanţat, adică unde banii de pensii există deja – Pilonul II şi Pilonul III. În prezent, contribuţia la Pilonul II de pensii private obligatorii este de 4,75%, în creştere de la 3,75%. La Pilonul III, contribuţiile sunt voluntare.
„La Pilonul II nu este datorie, banii sunt acolo, avem ce da oricând. Acesta este cel mai bun sistem de pensii, pentru că fiecare în timpul vieţii active îşi pune bani deoparte. Acei bani nu creează datorie, în special pentru generaţiile viitoare, pentru că toată această datorie este plasată generaţiilor viitoare, care trebuie să o finanţeze. Dacă am creşte procentul către P2 cu 0,5% pe an, în 20 de ani am ajunge undeva spre 15%. Alţi bani s-ar aduna acolo şi nu ar mai fi povara pe buget aşa de mare, doar că este nevoie de angajament“, conchide Adrian Codirlaşu.
