„Există un anumit sentiment de nesiguranţă în rândul investitorilor“, a spus Octavian Molnar, director general al firmei de brokeraj IFB Finwest.
Toate bursele din Europa Centrală şi de Est au fost afectate de pesimismul investitorilor, însă cea de la Bucureşti a condus topul scăderilor. Indicele de referinţă BET, care urmăreşte cele mai lichide 10 acţiuni listate la Bucureşti, afişa un minus de 1,3% ieri la prânz, în timp ce indicele BET-NG, care grupează acţiunile din energie, petrol şi gaze, scăzuse cu 1,5%.
În acelaşi timp, pe bursa de la Praga indicele-cheie PX era în scădere cu 0,5%, la Sofia indicele principal SOFIX era pe roşu cu 0,5%, iar la Budapesta indicele BUX afişa o corecţie de 0,97%.
Bursele vestice erau însă ieri pe verde, dar în stagnare, indicele CAC40 de la Paris afişând un plus de 0,15%, iar DAX al bursei de la Frankfurt crescând cu 0,5%.
Cele mai mari burse din regiune, cele din Varşovia şi Viena, au fost ferite de declin, fiind închise de sărbătoarea Bobotezei. Cu o zi înainte, indicele WIG de la Varşovia scăzuse cu 1,68%, iar indicele ATX de la Viena se prăbuşise cu 2,85%.
La Bucureşti, piaţă puternic expusă pe sectorul energetic, temerile investitorilor au fost alimentate de o nouă scădere a preţului ţiţeiului, referinţa europeană, petrolul Brent, scăzând cu peste 2% faţă de ziua anterioară, potrivit Bloomberg.
După ce a „spart“, succesiv, barierele psihologice de 70 şi 60 de dolari pe baril, petrolul Brent a ajuns în ultimele zile la mai puţin de 55 de dolari pe baril, cu semne că ar testa un nou minim, de 51-52 de dolari.
„Noi stăm pe energie, cam 60% din piaţă e energie şi, cum petrolul s-a dus în jos, cred că acesta este motivul pentru declinul pieţei. Cam tot ce este energie e legată de petrol şi atunci la noi reacţia este mai dură“, a explicat Molnar.
Ieftinirea petrolului, cu 40% faţă de începutul anului 2014, este rezultatul decuplării dintre cererea mondială relativ slabă şi producţia de ţiţei aflată în creştere în special în Statele Unite şi Rusia.
Petrolul a atins un nivel maxim, de 115 dolari pe baril în iunie 2014, în contextul riscului ridicat de perturbări ale livrărilor din Irak, însă în a doua jumătate a anului a intrat pe o pantă descendentă.
„Avansul puternic şi susţinut al ofertei de ţiţei şi estimările privind o creştere mai modestă a economiei globale în 2014 şi 2015 au contribuit la scăderea rapidă a preţului ţiţeiului“, notează EIA, agenţia americană de informaţii în domeniul energetic.
Acţiunile OMV Petrom (simbol bursier SNP), cel mai mare producător de ţiţei şi gaze naturale din regiune, au înregistrat ieri a treia zi consecutivă de declin, preţul scăzând cu 1,7% către un nou minim istoric, de 0,38 lei pe titlu. Perspectivele sumbre ale preţului petrolului şi rezultatele operaţionale dezamăgitoare au împins în jos în 2014 preţul acţiunilor Petrom, care a pierdut anul trecut 3,5 miliarde de lei din valoarea de piaţă.
Principalul acţionar al companiei petroliere, grupul austriac OMV, a pierdut în acelaşi interval 4,4 miliarde de euro din capitalizarea bursieră, potrivit calculelor ZF.
„Ieftinirea petrolului era inclusă în preţul Petrom până la nivelul de 60 de dolari, dar acum barilul este aproape la 50 de dolari. Pare să scadă în continuare, dar cât va dura această tendinţă nu se ştie“, a mai spus şeful IFB Finwest.
Evoluţia acţiunilor Petrom a lovit şi în titlurile Fondul Proprietatea (FP), care ieri se tranzacţionau în scădere cu 1,4%. Pachetul de aproape 20% din acţiunile companiei petroliere este cea mai valoros proprietate a Fondului, reprezentând circa 34% din activul net.
Spre sfârşitul zilei, bursa de la Bucureşti şi-a temperat declinul de dimineaţă, în linie cu evoluţiile de pe bursele europene mari.
„Bursa o să se reaşeze, nu mă aştept să fie un an prost. Doar începutul de an stă sub semnul fricii“, a conchis Octavian Molnar.
