Rulajele zilnice cu acţiuni de la începutul acestui an au fost scăzute, de sub 5 mil. euro, semnalizând că sunt puţini investitori activi în piaţă.
Şi anul trecut, bursa de la Bucureşti a debutat cu un minus de 2% după primele trei şedinţe de tranzacţionare. Istoria ultimilor ani infirmă însă superstiţia că „aşa cum este luna ianuarie, aşa va fi întreg anul pe bursă.“ Evenimente locale, dar mai ales externe, de pe parcursul anului pot avea o influenţă covârşitoare în câştigul pe care bursa îl afişează la finalul anului.
În 2014, deschiderea de an a fost similară: primele două şedinţe au fost pe roşu, pentru ca din cea de-a treia bursa să revină pe verde cu creşteri modeste, de sub 1%. Evoluţia bursei din 2014 arată că estimarea randamentului pe întreg anul în funcţie de prima lună din an nu este întotdeauna un raţionament inspirat.
În ianuarie 2014, indicele BET a scăzut cu 1,7%, pentru ca apoi să îşi revină, iar după primele nouă luni din an să aibă un plus de aproape 12% - printre cele mai mari creşteri din lume. În octombrie şi noiembrie au avut loc corecţii puternice, alimentate de turbulenţele de pe pieţele externe, care au dus avansul faţă de 31 decembrie 2013 la circa 7%.
În decembrie însă bursa a crescut cu 2%, iar indicele BET a încheiat anul cu un câştig de 9%. În 2013 însă, an în care bursa a crescut cu 26%, indicele BET a marcat un plus de 6,4% în prima lună din an, iar în 2012, an cu un câştig de 18,7%, indicele BET a avansat cu 12,7% în ianuarie. În 2011 însă indicele BET a crescut cu 7,6%, iar anul a fost închis cu un minus de 17%.
În mod tradiţional, luna ianuarie este o lună de creşteri pe bursele mature aşa cum sunt pieţele din Statele Unite ale Americii care influenţează evoluţia pieţei locale de acţiuni. Creşterile acţiunilor din prima lună din an poartă numele în vocabularul investitorilor de pe Wall Street de „efectul ianuarie“. Avansul acţiunilor americane din luna ianuarie are loc în condiţiile în care în decembrie cotaţiile scad pentru că investitorii îşi optimizează fiscal câştigurile de capital. Un alt argument în favoarea creşterilor acţiunilor este faptul că în ianuarie au loc infuzii proaspete de capital din partea investitorilor, fie că sunt de retail (managerii de companii îşi încasează bonsurile şi parte din bani sunt plasaţi în acţiuni) fie că sunt fonduri de investiţii sau de pensii.
Astfel că, dacă pieţele de acţiuni americane vor avea un început bun de an, cel mai probabil acest lucru se va simţi şi pe piaţa locală de acţiuni. Indicele american S&P500 are un minus de 1,3% după primele şedinţe de tranzacţionare din 2015, iar indicele american Dow Jones s-a ajustat negativ cu 1,5%.
