Companiile listate la Bursa de la Bucureşti au pierdut joi circa 1 mld. euro din capitalizare, iar indicele BET a scăzut cu 1,7%, într-o zi cu bursele europene şi americane pe minus şi petrolul Brent peste 105 dolari pe baril.
BET, care include cele mai tranzacţionate 20 de companii de pe piaţa locală, a coborât la 33.192 puncte, cel mai redus nivel din 1 iulie încoace. Este a doua şedinţă la rând în care indicele pierde 1,7%, astfel că scăderea cumulată din ultimele două zile a ajuns la 3,3%. Pe ultima săptămână, BET a pierdut 4,5%, iar pe ultima lună 7,7%.
Maximul istoric al indicelui a fost atins pe 19 august, când BET a închis la 36.487 puncte. Faţă de acel nivel, indicele se află acum cu 9% mai jos, aproape de pragul de 10% de la care o scădere este considerată în mod obişnuit corecţie. Declinul vine însă după un avans puternic: chiar şi după scăderile din ultimele săptămâni, BET are un câştig de 35,8% de la începutul anului şi de 60,9% pe ultimele 12 luni.
Cea mai mare presiune a venit joi de la Romgaz, ale cărei acţiuni au scăzut cu 4,1%, pe cele mai mari rulaje din piaţă, de 15 mil. lei (3 mil. euro). Într-o singură zi, producătorul de gaze a pierdut din valoarea de piaţă circa 2,6 mld. lei (0,5 mld. euro). Acţiunile Banca Transilvania, a doua cea mai lichidă companie a zilei, cu tranzacţii de 14 mil. lei (3 mil. euro), s-au depreciat cu 1,6%.
Scăderi mai mari au avut Digi Communications (-4,8%), Cris-Tim (-4,2%) şi Premier Energy (-3,8%), urmate de TTS (-2,9%), Transelectrica şi Sphera Franchise Group (ambele -2%). Nuclearelectrica şi MedLife au pierdut câte 1,8%, iar BRD şi Electrica câte 1,3%. Hidroelectrica, cea mai mare companie listată, a scăzut cu 0,5%. În sens opus, acţiunile OMV Petrom s-au apreciat cu 0,2%, iar cele ale One United Properties cu 0,3%.
Vânzările de la Bucureşti au coincis cu o nouă zi tensionată pe pieţele externe. Petrolul Brent s-a scumpit joi cu 4%, până peste 105 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din mai, după informaţiile potrivit cărora rebelii houthi, aliaţi ai Iranului, au preluat controlul unui port important de la Marea Roşie, în Yemen.
Pe principalele burse europene, scăderile au fost mai moderate decât la Bucureşti: DAX scădea cu 0,7%, CAC 40 cu 0,5%, iar Stoxx 600 cu 0,6%. Pe Wall Street, S&P 500 pierdea 0,7%, iar Nasdaq 0,8% în prima parte a şedinţei, în timp ce indicele VIX, care măsoară volatilitatea aşteptată, a crescut cu 8,4%.
Kathleen Brooks, director de cercetare la XTB, notează că tensiunile din regiune se extind şi în afara zonei Strâmtorii Hormuz, cu risc pentru livrările de energie. În Europa, preţul gazelor naturale a crescut cu peste 60% faţă de începutul lui august, la cel mai ridicat nivel din 2022.
Tot joi, Banca Centrală Europeană a majorat dobânda pentru depozite cu 0,25 puncte procentuale, la 2,5%, a doua creştere din acest ciclu, după cea din iunie. Inflaţia din zona euro a ajuns în august la 3,3%, iar cea din energie la 14,3%.
Christine Lagarde a avertizat că războiul din Orientul Mijlociu va menţine inflaţia mult peste ţinta de 2% pentru o perioadă îndelungată. Randamentele obligaţiunilor guvernamentale europene sunt la cele mai mari niveluri din ultimele decenii, iar în Marea Britanie randamentul obligaţiunilor de stat pe 30 de ani se apropie de 6%, nivel nemaiatins din 1998.
Analiştii citaţi de CNBC se aşteaptă la noi majorări de dobândă din partea BCE. Felix Feather, economist la Aberdeen, anticipează o nouă creştere în decembrie, iar un sondaj realizat de Deutsche Bank arată că peste o treime dintre clienţii băncii văd dobânda BCE ajungând la un maxim de 2,75%.
