♦ Pentru comparaţie: la listarea Hidroelectrica doar investitorii de retail au adus de acasă 6,2 mld. lei, ei având iniţial alocate acţiuni de 1,3 mld. lei ♦ Vânzările, posibilă gură de aer pentru buget, fiind vorba de venituri nerecurente
Statul român are în această perioadă o fereastră de oportunitate rară: într-un context în care Bursa de Valori Bucureşti se apropie de maxime, iar autorităţile caută soluţii pentru a creşte veniturile la buget, vânzarea de acţiuni la Hidroelectrica (H2O), Romgaz (SNG), Nuclearelectrica (SNN) poate atrage rapid 8-10 mld. lei, fără ca statul să piardă controlul.
Această abordare protejează interesele naţionale şi contribuie la reducerea presiunii pe deficit, acţionând ca un substitut pentru finanţare. Vânzările oferă o alternativă la măsurile de austeritate care pot încetini economia, dar sunt nerecurente, adică nu pot fi luate în calcul ca sursă stabilă şi permantentă de finanţare bugetară.
Dar, suplimentarea bugetului prin vânzări parţiale de acţiuni prin plasamente private accelerate (accelerated book building – ABB) va contribui la creşterea lichidităţii şi a vizibilităţii pieţei de capital.
Cine cumpără
Printre cumpărători s-ar putea număra fonduri de pensii private Pilon II – alimentate lunar cu 1,8 mld. lei din economiile de pensie ale românilor, investitori de retail – care vin periodic cu 2-3 mld. lei în emisiuni Fidelis, nume mari de pe Wall Street – ca Vanguard, BlackRock, Goldman, care deja au acţiuni la companiile menţionate mai sus.
„Fără doar şi poate, evoluţiile burselor către noi maxime sunt momente oportune pentru oferte primare sau secundare făcute pe piaţa de capital“, spune Radu Crăciun, director general al BCR Pensii şi preşedinte al Asociaţiei Pensiilor Private din România (APAPR).
Potenţa fondurilor de pensii private a fost deja dovedită cu ocazia listării Hidroelectrica care, dacă nu s-ar fi dorit o diversificare internaţională a investitorilor, ar fi putut fi adjudecată integral de investitori autohtoni, adaugă el. În prezent fondurile de pensii sunt al doilea cel mai mare acţionar al Hidroelectrica – după statul român care are 80% - şi au o deţinere de circa 11%.
„Fondurile de pensii private cresc într-un ritm susţinut şi sunt în căutare de noi oportunităţi de investire.“
„Aceasta înseamnă că, pentru listări viitoare, problema nu este legată de fondurile disponibile sau de motivaţie, ci de calitatea emitenţilor şi preţul acţiunilor. Iar pentru motivaţie un criteriu extrem de important este reprezentarea adecvată a investitorilor minoritari în consiliile de administraţie/supraveghere. Este un criteriu pe care unele companii de stat nu îl îndeplinesc în momentul de faţă“.
Românii au stat la coadă pentru a cumpără acţiuni Hidro
Un acţionariat diversificat şi un free-float mai mare reduc presiunea financiară asupra statului atunci când compania are nevoie de capital. În loc ca statul să acopere majoritatea unei majorări de capital, suma necesară se împarte între mai mulţi investitori. Pe termen lung, statul va încasa mai puţin din dividende, proporţional cu ponderea vândută, dar va câştiga în flexibilitate financiară.
Hidroelectrica, de exemplu, este cel mai mare producător de energie din România şi cea mai valoroasă companie listată la bursă, cu o capitalizare de 55 de miliarde de lei. Vanguard, gigantul american care administrează peste 10.400 de miliarde de dolari, este deja acţionar cu o deţinere de 1%. O creştere a participaţiei de către investitori de acest calibru ar aduce nu doar capital suplimentar, ci şi credibilitate extinsă, consolidând profilul companiei ca „blue chip“ regional.
Este important să ne reamintim apetitul din piaţă: la listarea Hidroelectrica în 2023, investitorii de retail au introdus ordine în valoare de 6 miliarde de lei, într-un proces suprasubscris de aproape 500%. şi asta doar din partea persoanelor fizice.
Cele mai recente date arată că indicele BET se apropie vertiginos de un nou maxim istoric, tranzacţionându-se în prezent în jurul nivelului de 18.500 de puncte. Cu o creştere de doar 2%, s-ar depăşi recordul stabilit în vara lui 2024. Între timp, unele dintre cele mai mari companii de stat de pe bursă – precum Romgaz şi Transgaz – au bifat deja evaluări record.
Astfel, prin vânzarea a câte 5% din Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Transelectrica şi Transgaz – perlele de stat de la Bursa de Valori – statul român poate face rost rapid de circa 5,2 mld. lei.
Dacă pachetele scoase la vânzare ar fi majorate la 10% în cazul Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, suma s-ar putea dubla la circa 10 miliarde de lei. În acelaşi timp, statul ar păstra controlul majoritar, cu deţineri confortabile de 70%, 73%, respectiv 60%.
Şi alte pachete scoase la vânzare
Mai mult, dacă autorităţile decid să accelereze procesul de listare pentru alte active importante – precum CEC Bank, Eximbank, Aeroporturi Bucureşti sau Poşta Română – prin vânzarea a câte 20% din capital prin oferte publice, s-ar putea atrage suplimentar circa 2,6 miliarde de lei. În acelaşi timp, bursa ar beneficia de pe urma extinderii bazei de emitenţi, cu emitenţi de calibru din sectoare-cheie ale economiei.
„Ar fi un moment bun ca statul să vândă din deţineri: tot timpul trebuie să analizăm aceste lucruri din perspectiva costului de oportunitate. Cu banii luaţi din aceste vânzări, statul ar putea reduce o parte din datoria pe care o are şi ar plăti dobânzi mai mici la total datorie. Dacă toată această reducere de dobândă e mai mare decât ceea ce va câştiga în viitor, e foarte posibil ca acest moment să fie unul foarte prielnic pentru a vinde o parte din aceste companii, fără ca statul să îşi piardă controlul asupra lor. Ar fi una dintre măsurile bune pentru a reduce din datoria publică pe care o avem“, spune Nicolae Moroianu, profesor universitar ASE.
Retorica „nu ne vindem ţara“
Retorica „nu ne vindem ţara“ merită privită într-un cadru mai amplu, care ţine cont atât de realităţile economice actuale, cât şi de instrumentele disponibile statului pentru a proteja interesele naţionale. Există multiple mecanisme prin care statul îşi poate menţine controlul asupra companiilor strategice – de la drepturi speciale şi limitări ale drepturilor de vot, până la praguri de aprobare pentru decizii esenţiale.
Prezenţa investitorilor privaţi în acţionariat nu exclude orientarea către interesul public. Dimpotrivă, un cadru de guvernanţă bine conceput poate asigura transparenţă, eficienţă şi investiţii pe termen lung, fără a compromite controlul.
Patriotismul nu se exprimă prin izolare sau menţinerea cu orice preţ a unui status quo, ci prin asumarea unor decizii strategice care pot întări economia, consolida încrederea în instituţii şi deschide România către fluxuri de capital şi know how internaţional.
