♦ Zilele acestea, fondurile europene de hedging îşi reduc semnificativ poziţiile short, într-un episod asemănător cu valul „meme stocks“ din urmă cu patru ani ♦ Micii investitori profită de reglementările europene care obligă fondurile speculative să dezvăluie vânzările în lipsă, permiţându-le să identifice mai uşor ţintele vulnerabile.
Un nou val de speculaţii bursiere ia amploare în Europa, unde un grup de investitori de retail provoacă fondurile speculative printr-o strategie ce aminteşte de fenomenul „meme stocks“ care a zguduit Wall Street-ul în 2021. Acţiunile producătorului german de sisteme de apărare Hensoldt, ale furnizorului de transmisii pentru vehicule militare Renk Group şi ale operatorului francez de sateliţi Eutelsat au înregistrat creşteri considerabile în doar câteva săptămâni, depăşind cu mult ritmul general al pieţei pe fondul anticipării unei intensificări a cheltuielilor pentru apărare în Europa, conform Financial Times.
Analiştii indică drept catalizator o mobilizare a investitorilor de retail, coordonată pe forumuri online precum Reddit şi Boursorama, unde investitorii vizează acţiuni puternic vândute în lipsă (short selling) de fonduri precum Marshall Wace, Millennium şi Qube Research & Technologies.
Roland Kaloyan, strateg la Société Générale, remarcă o schimbare „tectonică“ în dinamica pieţei europene, comparând momentul actual cu episodul GameStop din 2021, când investitorii de retail au forţat fondurile speculative să îşi închidă poziţiile short cu pierderi de miliarde de dolari.
Deşi amplitudinea actualului fenomen este mai redusă decât în cazul GameStop, mecanismul rămâne similar: o creştere agresivă a preţului acţiunilor determină fondurile speculative să îşi reducă poziţiile short pentru a limita pierderile, ceea ce alimentează şi mai mult aprecierea titlurilor vizate. Datele furnizate de Breakout Point arată că Millennium şi Marshall Wace au redus poziţiile short pe Renk Group, care s-a apreciat cu aproape 50% în ultimele trei săptămâni. În aceeaşi perioadă, Latecoere, un alt favorit al fondurilor short, a avansat cu 80%, în timp ce indicele Stoxx Europe Aerospace & Defense a crescut cu doar 16%.
Efectul este evident şi în cazul Eutelsat, care a înregistrat o ascensiune de 300%, generând pierderi estimate la 187 de milioane de dolari pentru investitorii short între 22 februarie şi 14 martie. În acelaşi interval, Hensoldt a urcat cu 40%, determinând pierderi de 110 milioane de dolari pentru vânzătorii în lipsă.
Pe forumurile bursiere, utilizatorii se încurajează reciproc să nu îşi vândă acţiunile, forţând astfel fondurile speculative să răscumpere la preţuri mai mari. BlackRock, cel mai mare administrator de active din lume, şi-a redus poziţiile short pe Eutelsat sub pragul de 0,5%, decizie întâmpinată ulterior cu satisfacţie de investitorii de retail.
Acest fenomen are loc într-un context mai larg de volatilitate a pieţelor americane, accentuată de politicile comerciale impredictibile ale preşedintelui Donald Trump, care au generat o reorientare a capitalului către Europa. Perspectivele sunt susţinute şi de planurile Germaniei de a majora cheltuielile pentru apărare, ceea ce alimentează speculaţiile privind potenţialul de creştere al companiilor din sector.
Diferenţele de reglementare între Europa şi SUA au facilitat strategia investitorilor de retail. În timp ce legislaţia americană nu impune dezvăluirea poziţiilor short, normele europene obligă fondurile să declare vânzările în lipsă care depăşesc 0,5% din acţiunile unei companii. Această transparenţă le permite investitorilor individuali să identifice mai uşor ţintele fondurilor speculative.
Episodul Eutelsat a creat un efect de domino, determinând fondurile de hedging să îşi închidă rapid poziţiile short şi în alte companii, scrie FT. Aleksander Peterc, analist la Bernstein, subliniază că nivelurile ridicate de short-selling în acţiuni europene de dimensiuni mici au făcut ca aceste poziţii să devină vulnerabile, iar succesul retailului împotriva Eutelsat a amplificat aversiunea fondurilor faţă de astfel de riscuri.
