♦ Transparenţa este şi un mecanism de apărare împotriva numirilor politice ♦ Un studiu CFA notează că în mai multe cazuri propuneri nepotrivite venite în consiliile de administraţie ale companiilor listate au fost imediat expuse public, tocmai pentru că regulile bursei impun divulgarea rapidă a oricărei decizii semnificative ♦ Fără statut de companie listată, acele numiri ar fi trecut neobservate.
De când a intrat la Bursa de Valori Bucureşti, în 2013, Romgaz şi-a triplat profitabilitatea, de la 1 miliard de lei la 3,3 miliarde de lei în 2025, în timp ce afacerile s-au dublat, la 8 miliarde de lei. Dar dincolo de cifre există un detaliu care contează: statutul de companie listată i-a permis să acceseze finanţare de pe extern în condiţii avantajoase pentru proiectul Neptun Deep, cel mai mare proiect energetic din istoria recentă a României.
Nuclearelectrica a urcat, în acelaşi interval, de la un profit de 423 de milioane de lei la 2,4 miliarde de lei, iar afacerile de la 2 la 5,6 miliarde de lei. Electrica şi-a multiplicat profitul de 12 ori, la 1,2 miliarde de lei, iar afacerile au crescut de la 5 la 12,2 mld. lei. Transelectrica a trecut de la 50 mil. lei profit în 2007 la 360 mil. lei anul trecut. Evoluţia a venit la pachet cu randamente consistente pentru investitori, ceea ce mai departe a permis marcarea de profituri şi transferul investiţiilor în economie. Deci pe acest canal, economia a avut de câştigat. Doar că niciuna din aceste companii n-a trecut graniţa în mod serios. La listarea Electrica din 2014 se vorbea despre extindere regională. Nu s-a întâmplat. Nuclearelectrica are planuri de retehnologizare care se tot amână. Transelectrica n-a făcut nicio achiziţie majoră în afara ţării. Bursa a produs companii mai profitabile şi mai greu de jefuit politic, dar nu şi companii cu ambiţii dincolo de Carpaţi.
