♦ Economistul spune că reducerea free floatului nu mai este dictată de Pilonul II, ci de fondurile tranzacţionate la bursă ♦ O consecinţă directă constă în creşterea sensibilităţii pieţei: lipsa de lichiditate va permite fluctuaţii mari de preţ în ambele sensuri, chiar şi la presiuni financiare reduse.
Creşterea puternică a Bursei de Valori Bucureşti din ultimii ani, reflectată şi în avansul de aproape 40% al indicelui BET din 2026, marchează începutul unei noi etape pentru piaţa locală de capital, susţine Radu Crăciun, fost preşedinte al directoratului BCR Pensii şi unul dintre cei mai cunoscuţi economişti din România, într-o opinie publicată pe blogul personal.
Fondurile de pensii îşi reduc treptat rolul din cauza lichidităţii limitate din piaţă, în timp ce emitenţii de ETF-uri devin principalii cumpărători, achiziţionând acţiuni în mod constant, indiferent de fundamentele economice. Astfel, în opinia lui Radu Crăciun, schimbarea de dinamică din piaţă ar putea amplifica volatilitatea indicilor, creând între timp premisele pentru formarea unei bule.
„Bursa de la Bucureşti nu mai este investibilă pentru fondurile de pensii. Free floatul real al companiilor listate a fost într-o scădere continuă ca o consecinţă a strategiei investiţionale de tip «buy and hold» (...) Pe măsură ce cererea de ETF-uri creşte, emitenţii de noi ETF-uri sunt obligaţi să le «acopere» cumpărând noi şi noi acţiuni pentru a replica BET-ul (pe care îl oglindeşte ETF-ul). Însă aceste investiţii sunt pe «pilot automat». Ele nu ţin cont de faptul că unele acţiuni sunt poate supraevaluate, iar altele subevaluate“, scrie Radu Crăciun.
