Marile acţiuni americane din sectorul tehnologiei, ca Nvidia, Broadcom, Microsoft, Google, au scăzut abrupt luni, ceea ce s-a propagat pe întregul Wall Street, ca urmare a progreselor obţinute de DeepSeek, un start-up chinezesc de inteligenţă artificială, care pun sub semnul întrebării dacă Statele Unite îşi pot menţine poziţia de lider în domeniul inteligenţei artificiale prin cheltuirea a miliarde de dolari pe cipuri.
Săptămâna trecută, DeepSeek a lansat cel mai recent model de inteligenţă artificială în limbaj larg, care a obţinut performanţe comparabile cu cele ale rivalilor americani OpenAI şi Meta, dar susţine că utilizează mult mai puţine cipuri Nvidia, scrie Financial Times.
Rezultatele au provocat o undă de şoc pe pieţe, acţiunile Nvidia scăzând cu 12% la deschidere, adică un declin de 300 mld. dolari, investitorii reevaluând probabilitatea investiţiilor viitoare în hardware AI.
Broadcom a pierdut 11% în timp ce Microsoft a scăzut cu 5%. Indicele american Nasdaq a pierdut 4%.
Investitorul în capital de risc Marc Andreessen a numit noul model chinez „momentul Sputnik al IA”, făcând o comparaţie cu Uniunea Sovietică, care a uimit SUA prin punerea pe orbită a primului satelit.
Producătorul european de echipamente pentru cipuri ASML a scăzut cu 8,5 %. Microsoft a scăzut cu 6%, iar Meta a scăzut cu 3%. S&P500 a avut minus 2,5% în prima oră de tranzacţionare.
Declinul s-a extins mult dincolo de numele tradiţionale din domeniul tehnologiei. Siemens Energy, care furnizează echipamente electrice pentru infrastructura IA, a scăzut cu 22%. Schneider Electric, un producător francez de produse de energie electrică care a investit masiv în servicii pentru centrele de date, a scăzut cu 9,2 %.
Pentru unii, vânzarea companiilor care produc „târnăcoapele şi lopeţile” revoluţiei inteligenţei artificiale este un ecou al prăbuşirii preţului acţiunilor Cisco în momentul exploziei bulei dotcom.
Nvidia, Broadcom şi alţi producători de cipuri au beneficiat de pe urma cursei din Silicon Valley pentru a construi grupuri de cipuri din ce în ce mai mari, despre care au susţinut că sunt necesare pentru a continua să dezvolte capacităţile inteligenţei artificiale Elon Musk, şeful xAI, şi Sam Altman, de la OpenAI.
Jensen Huang, directorul executiv al Nvidia, şi Hock Tan, de la Broadcom, au susţinut în ultimele săptămâni că se aşteaptă ca frenezia construirii de centre de date să continue până la sfârşitul deceniului.
„Acest lucru arată cât de vulnerabilă este încă tranzacţia cu inteligenţă artificială, la fel ca orice tranzacţie care se bazează pe consens şi pe presupunerea unui avans incontestabil”, a spus Luca Paolini, strateg şef la Pictet Asset Management.
Dar unii analişti de pe Wall Street şi cercetători în domeniul inteligenţei artificiale au pus sub semnul întrebării hype-ul din jurul realizării DeepSeek. „Pare categoric fals faptul că „China a duplicat OpenAI pentru 5 milioane de dolari” şi nu credem că merită să mai discutăm”, au scris analiştii de la Bernstein într-o notă către clienţi.
Unii cercetători au speculat chiar că DeepSeek a fost în măsură să ia scurtături în propriile costuri de formare prin utilizarea celor mai recente modele de la OpenAI, sugerând că, deşi a fost în măsură să reproducă foarte rapid cele mai recente evoluţii din SUA, va fi mai greu pentru compania chineză să se impună.
Potrivit UBS, investiţiile în inteligenţă artificială ale companiilor de tehnologie americane cu capitalizare mare au atins 224 de miliarde de dolari anul trecut şi se aşteaptă ca suma totală să ajungă la 280 de miliarde de dolari în 20 de ani.
