♦ Mai în urmă, în noiembrie 2014 indicele a avut minus 1,4%, în decembrie un plus de 2,1%, iar în primele trei luni din 2015 a scăzut cu 0,1% ♦ Rezultatele alegerilor de acum sunt cele mai importante din ultimii ani, date fiind starea precară a finanţelor ţării, despre care unii analişti consideră că pot fi remediate cu un regim de taxare mai agresiv ♦ Ori guvernul – aşa cum a mai făcut-o – se poate înfrupta din sectoare puternic reprezentate la bursă: bancar, energie, petrol şi gaze.
Sunt trei puteri în stat: executivă (preşedinte şi guvern), legislativă (parlament) şi judecătorească. Preşedintele este parte a puterii executive şi cel care propune parlamentului premierul – şi are aşadar are un rol fundamental în privinţa felului în care poate arăta guvernul. Un nou preşedinte în România va fi decis în urma alegerilor din 24 noiembrie (8 decembrie al doilea tur). Pe 1 decembrie au loc alegerile pentru parlament. Alegerile şi promisiunile pentru vot se suprapun cu un sezon de raportari financiare aferente T3 pentru companiile listate la Bursa de Valori Bucureşti. Cum să se poziţioneze investitorii? Ce aşteptări au analiştii?
„Un calendar electoral atât de aglomerat este cert că îşi exercită influenţa asupra economiei şi a pieţelor financiare. Din păcate pentru toţi actorii de pe piaţă, certitudinile se opresc aici: care va fi rezultatul alegerilor, cum va influenţa asta politicile economice şi fiscale pe mai departe şi, mai ales, cum vor reacţiona pieţele financiare în ansamblul lor la toate acestea sunt departe de a putea fi anticipate cu precizie“, spune Adrian Negru, CEO Raiffeisen Asset Management, pentru ZF.
Rezultatele alegerilor de acum sunt cele mai importante din ultimii ani, dată fiind starea precară a finanţelor ţării, despre care unii analişti consideră că poate fi remediată cu un regim de taxare mai agresiv. Ori guvernul, aşa cum a mai făcut-o, se poate înfrupta din sectoare puternic reprezentate la bursă – bancar, energie, petrol şi gaze – de unde ar putea rezulta presiuni pe preţurile acţiunilor.
