♦ Regulile adoptate de guvern, care permit întâlniri ale acţionarilor cu uşile închise, cu investitorii desemnând un reprezentant, ar veni în detrimentul investitorilor de retail şi ar compromite transparenţa.
Italia s-a declarat deschisă privind revizuirea regulilor de guvernanţă corporativă, după ce investitorii instituţionali au cerut îndelung guvernului Georgiei Meloni să reconsidere anumite aspecte ale legii pieţelor de capital, notează Financial Times.
Subsecretarul de la Trezorerie, Federico Freni, a declarat pentru FT că guvernul italian va lua în considerare modificarea legilor corporative în urma criticilor dure aduse de International Corporate Governance Network, un grup de investitori cu active sub administrare de 77.000 de miliarde la nivel global.
ICGN a avertizat recent într-o scrisoare că este „greu de înţeles“ cum va funcţiona noul sistem de numire a consiliilor de administraţie şi a pus sub semnul întrebării uşurinţa cu care ar putea participa investitorii străini la o adunare a acţionarilor cu uşile închise.
Noile reguli „ar putea submina competitivitatea pieţei italiene şi ar reduce atractivitatea acesteia pentru investitorii instituţionali“, reiese din scrisoare. Freni adaugă că „toate problemele“ semnalate de ICGN şi de alţi investitori vor fi tratate cu „cea mai mare atenţie“ din partea comisiei care redactează regulile pieţei financiare. Noua legislaţie, cunoscută sub numele de TUF, se află în proces de actualizare, putând fi aduse astfel orice fel de modificări privind guvernanţa corporativă.
Aprobate în martie, regulile urmează liniile directoare emise în 2022 de guvernul lui Mario Draghi, vizând să facă mai atractivă piaţa de capital din Italia şi să prevină delistările de pe Bursa din Milano.
„Guvernul a reorientat dezbaterea publică asupra rolului esenţial al pieţelor financiare ca motor al creşterii economice. încercăm să schimbăm reglementările care au împiedicat adesea dezvoltarea pieţei şi au descurajat listările“, mai spune Freni.
Cu toate acestea, prevederile care afectează guvernanţa corporativă s-au dovedit a fi extrem de controversate.
Noua lege privind numirile în consilii administrative înlocuieşte un sistem care era unic în Italia, dar cu care investitorii de peste hotare se obişnuiseră, deşi criticii spuneau că era mult prea complex şi rezulta deseori într-o rotaţie redusă a membrilor consiliilor.
Sub noile norme, dacă un consiliu în exerciţiu doreşte să candideze pentru realegere sau să prezinte propria sa listă de noi candidaţi, lista trebuie să fie mai mare cu o treime decât locurile disponibile în consiliu.
De asemenea, acest apel nominal trebuie să fie prezentat mai devreme decât listele de candidaţi potenţiali înaintate de alţi investitori. Astfel, va avea loc un proces de votare în două etape.
Dincolo de avertizările lansate de ICGN, parlamentul italian a subliniat faptul că procesul de votare în două etape este prea greu de pus în practică; Federico Freni a declarat că guvernul este deschis şi la alte opţiuni.
Grupul de investitori consideră că regulile care permit întâlniri ale acţionarilor cu uşile închise, cu investitorii desemnând un reprezentant, ar veni în detrimentul acţionarilor mai mici şi ar compromite transparenţa. în consecinţă, grupul a invitat guvernul italian să adopte, în schimb, un sistem hibrid.
Philippe Donnet, CEO-ul Generali, cel mai mare asigurator Italian, a declarat în primăvară că noile norme, care afectează modul în care consiliul de administraţie în funcţie întocmeşte lista de candidaţi pentru un nou consiliu, „ar putea crea multe probleme“, putând oferi drepturi de veto acţionarilor minoritari şi deschizând calea investitorilor activişti, scrie agenţia de ştiri Reuters.
În conformitate cu noile legi, lista de candidaţi a unui consiliu aflat în exerciţiu va trebui să fie aprobată de cel puţin două treimi dintre directori. Clauza va deveni efectivă în 2025, iar companii precum Generali, al cărei consiliu urmează să fie reînnoit anul viitor, vor trebui să îşi modifice documentele constitutive pentru a se conforma acesteia.
„Măsura acordă o importanţă enormă acţionarilor minoritari, deoarece un acţionar mic, cu o cotă minusculă, ar putea obţine chiar şi 20% din locurile din consiliu, ceea ce ar putea afecta calitatea guvernanţei corporative“, a declarat Donnet.
Noile reguli au fost susţinute de omul de afaceri Francesco Gaetano Caltagirone, care a încercat să reformeze conducerea grupului Generali, unde este al treilea cel mai mare acţionar. Presa italiană spune despre Caltagirone că este un apropiat al Georgiei Meloni.
Bursa de la Milano se tranzacţionează în creştere cu 9,4% de la începutul anului prin indicele FTSE-MIB. Prin comparaţie, indicele paneuropean Stoxx 600 a urcat cu 6,6% în aceeaşi perioadă, iar BET s-a apreciat cu 13% la Bucureşti.
