Preţul materiilor prime ar putea lua din mâinile Rezervei Federale şansa de a evita o recesiune, constată Claudiu Cazacu, consulting strategist în cadrul XTB România. Banca Centrală Europeană va opri injecţiile de lichiditate, în curând, şi se aşteaptă să înceapă un şir de majorări de dobândă, prima fiind în iulie, de 0,25 puncte, după o lungă perioadă de dobânzi negative la depozite.
Săptămâna trecută, banca centrală din SUA a ridicat ratele dobânzii de referinţă cu 0,75 puncte, de la 0,75-1% la 1,5-1,75% pe an, un pas mai rapid decât în orice moment de după 1994. Decizia Rezervei Federale a venit într-o perioadă în care presiunea pentru acţiune devenise deosebit de puternică. Anterior, inflaţia din SUA a fost anunţată la 8,6%, un vârf al ultimelor patru decenii şi cu 0,3 puncte peste nivelul aşteptat.
Speranţele de a fi văzut deja un vârf al inflaţiei, enunţate după scăderea din aprilie la 8,4% de la 8,5% în martie de unele bănci în analizele lor, au fost risipite, iar prognozele pentru răspunsul băncii centrale modificate în sus.
În şirul posibilităţilor, e drept, marginal, apăruse şi varianta unei creşteri de 1 punct procentual. A cântărit, însă, mai greu necesitatea de a nu crea valuri şi mai mari în pieţe, deja destul de speriate de condiţiile curente.
