Burse - Fonduri mutuale

Care este legătura dintre BET şi CDS-uri? Cu cât riscul de ţară, măsurat de CDS-uri, este mai mic, cu atât investitorii sunt mai dispuşi să cumpere acţiuni

Care este legătura dintre BET şi CDS-uri? Cu cât...

Autor: Adrian Cojocar

06.02.2014, 20:25 1502

În ultimii ani, între evoluţia princi­pa­lului indice al bursei de la Bucureşti, BET, şi nivelul CDS-urilor României (cos­tul asigurării pentru neplata dato­riilor de stat) a existat o corelaţie in­versă puternică, care, spun analiştii, arată faptul că bursa de la Bucureşti este de­pen­dentă de capitalurile străine, sen­si­bile la riscul de ţară.

Gradul de corelaţie dintre bursă şi nivelul CDS-urilor la obligaţiunile de stat ale României pe cinci ani în perioa­da noiembrie 2007 – februarie 2014 a fost de 81%.

De exemplu, în decembrie 2007, când indicele BET se apropia de nivelul de 10.000 de puncte, nivelul CDS-urilor la obligaţiunile de stat româneşti a atins niveluri minime istorice, de circa 60 – 70 puncte de bază (un nivel al CDS-ului de 60 de puncte de bază înseamnă că preţul asigurării unei creanţe de 1 mil. dolari faţă de statul român împotriva riscului de neîncasare este de 6.000 de dolari). Pe fondul crizei financiare şi după falimentul băncii de investiţii americane Lehman Brothers acestea au explodat atingând un maxim de 767 de puncte la finele lunii februarie din 2009, moment care a coincis cu atingerea de către bursa de la Bucureşti a unor minime mul­tianuale, BET-ul prăbuşindu-se cu peste 70%, la sub 2.000 de puncte.

Mai recent, turbulenţele din luna ia­nuarie a acestui an de pe pieţele externe, în special pe pieţele emergente, s-au reflec­tat şi în creşterea costului asigu­rării pentru neplata datoriilor de stat, care a urcat în perioada 16 - 31 ianuarie din acest an de la 177 de puncte de bază la 197 de puncte de bază. Efectele nu au întârziat să se vadă şi pe bursă, indicele BET pierzând în aceeaşi perioadă 2,4% din valoare. Cele mai influenţate au fost SIF-urile, care au înregistrat corecţii în ace­laşi interval cuprinse între 6% şi 10%.

„Când percepţia de risc de ţară mă­su­rată de CDS-uri este mai bună atunci creşte şi bursa. Trebuie adăugat că bursa este invers corelată şi cu cursul de schimb al euro şi cu randamentele titlu­ri­lor de stat pe termen lung. O explicaţie pentru corelaţia inversă dintre nivelul CDS-urilor şi indicele BET este faptul că pe pieţele de acţiuni o parte impor­tan­tă a riscului este reprezentată de com­ponenta de risc de ţară. Condiţia obli­gatorie dar nu şi suficientă pentru ca cineva să investească în acţiuni ro­mâ­neşti este să aibă o opinie bună faţă de pro­filul de risc de ţară, care este ex­pri­mat de nivelul CDS-urilor sau ran­da­mentelor la obligaţiuni în lei şi valută a ţării“, spune Mihai Căruntu, şeful direc­ţiei de cercetare din cadrul BCR.

Potrivit lui, cu cât prima de risc de ţară exprimată de nivelul CDS-urilor la obligaţiunile de stat este mai mare, cu atât investitorii străini sunt mai motivaţi să reducă preţul activelor achiziţionate şi cer randamente mari care să justifice riscul mai ridicat.

Analiştii care evaluează acţiunile de pe bursă iau şi ei în considerare acest risc. Astfel, în modelele de evaluare (pre­cum DCF – discount cash-flow -  n. red.) riscul de ţară influenţează direct costul capitalului propriu (denumit şi rentabilitatea solicitată de investitori), care este folosit pentru calcularea ratei de actualizare a cash-flow-urilor viitoare ale companiei evaluate.

Sursele viitoare de cash ale com­pa­niei, care sunt estimate de analist, se împart la această rată, iar dacă riscul de ţară este unul ridicat rata de discountare va fi mai mare, ceea ce va reduce şi va­loarea estimată a companiei şi implicit preţul ţintă al acţiunilor.

Riscul de ţară influenţează şi in­di­rect cotaţiile acţiunilor de pe bursă prin in­termediul dobânzilor bancare. Astfel, creşterea nivelului CDS-urilor din a doua parte a lunii ianuarie s-a vă­zut în creşterea dobânzilor pe piaţa in­ter­bancară, ROBID şi ROBOR, care s-au majorat cu 70% şi respectiv 90% în ul­tima lună. Dobânzile mai mari la de­po­zite fac mai neatractive investiţiile ris­cante, precum cele în acţiuni, motiv pen­tru care unii investitori ar putea pre­fe­ra să-şi vândă deţinerile de pe bursă şi să se mulţumească cu dobânda la de­pozit.

„Turbulenţele de pe pieţe se tran­s­mit pe piaţa de capital românească prin de­ciziile de dezinvestire luate de inves­ti­torii străini care pun presiune pe pre­ţu­rile activelor. Din calculele noastre reiese că fondurile locale, de pensii şi mu­tuale, deţin numai 10% din free-float-ul bursei de la Bucureşti, capitalul autohton fiind unul firav, astfel că bursa este dependentă de capitalurile străine şi din această cauză este conectată la ce se întâmplă pe pieţele externe“, mai spune Mihai Căruntu.

Potrivit acestuia, bursa românească este totuşi mai rezistentă la astfel de tur­bu­len­ţe decât în trecut pentru că în pre­zent 60% din free-float-ul pieţei autohtone este reprezentat de companii ener­ge­tice care au randamente mari din di­vi­den­de şi profituri sustanabile. El explică vulne­ra­bilitatea mai mare a SIF-urilor la miş­­cările externe prin faptul că dividen­de­le acordate de acestea nu sunt sus­te­na­bile.

După ce CDS-urile la obligaţiunile României au coborât din 2009 de la 767 de puncte de bază la 188 de puncte de bază în prezent, spaţiul de scădere al acestora este unul limitat, astfel că se pune întrebarea dacă mai există spaţiu de creştere pentru bursă.

„Dacă ne uităm la evoluţia dintre bursă şi CDS-uri sau randamentele la obli­gaţiuni ar părea că bursa nu prea mai mare loc de creştere, pentru că ni­velul CDS-urilor şi randamentelor sunt mici în prezent, însă trebuie ţinut cont că structura indicelui BET s-a schimbat foarte mult şi acum conţine multe com­panii care acordă dividende atractive. Există o statistică pe pieţele externe con­form căreia două treimi din câşti­gu­rile investitorilor pe termen lung provin din dividende şi numai o treime din apre­cierea acţiunilor, astfel că inves­ti­torii pot să beneficieze în continuare de câştiguri importante din dividende“, consideră Căruntu.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.02.2014

GERARD BAKER la Gala ZF 2024 (Editor global, The Wall Street Journal)