Strategia de reindustrializare a României, anunţată cu surse şi trâmbiţe de Ministerul Economiei în urmă cu circa un an, este pe cale să fie abandonată după demisia lui Varujan Vosganian şi plecarea altor secretari de stat din departamentul de politică industrială, care mai numără la ora actuală 13 oameni, faţă de 800-900 de oameni câţi existau în 1990.
Aceasta în condiţiile în care industria generează un sfert din PIB-ul ţării, având o pondere de 26%. În total, Ministerul Economiei are circa 1.600 de angajaţi.
„Cine să facă strategia de reindustrializare? Un minister care a făcut întâlniri cum am făcut noi cu peste 500 de oameni din producţie. Aproape toţi cei cu care am vorbit au spus că au nevoie în Ministerul Economiei să ţină legătura măcar cu o persoană care să se ocupe de domeniul lor. În Ministerul Economiei departamentul de politică industrială are 13 oameni. În Polonia sunt 60. Aşa cum merg lucrurile acum, Ministerul Economiei va dispărea, pentru că se merge pe ideea că dacă nu mai există industrie de stat ministerul nu-şi mai are rostul, ceea ce este o eroare majoră. Este nevoie de un minister integrator puternic“, a declarat Adrian Ciocănea, la conferinţa „Reindustrializare şi Infrastructură“, organizată de producătorul de pompe Aversa, în parteneriat cu Mediafax.
Ciocănea a fost secretar de stat în Ministerul Economiei până luna trecută, el fiind înlocuit cu Adrian Volintiru, fostul preşedinte al Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului.
În 1990 existau 11 ministere axate pe industrie care se ocupau de principalele sectoare de activitate, precum Ministerul Metalurgiei, Ministerul Chimiei, al Textilelor sau al Construcţiilor de Maşini, fiecare numărând circa 80 – 90 de oameni. Ulterior, în anul 1996 ministerele s-au transformat în direcţii generale, fiecare având 50 - 60 de oameni, pentru ca începând cu 1998 acestea să fie unite între ele, precum direcţia generală pentru metalurgie şi chimie, direcţia pentru electrotehnică, electronică şi construcţii de maşini şi altele.
În 2003 toate direcţiile au fost comasate într-una singură care există şi astăzi şi se numeşte Direcţia Generală de Politică Industrială din Ministerul Economiei, care la acea dată avea circa 70 de oameni şi cuprindea câţiva specialişti din fiecare ramură importantă a industriei, dar care în ultimii ani s-a restrâns puternic, iar o parte din specialişti au început să fie înlocuiţi cu simpli funcţionari din administraţia publică.
„În 2003 în Ministerul Economiei exista încă un nucleu de oameni de înaltă specialitate din fiecare ramură importantă. Nu s-au concediat, dar unii au fost mutaţi spre exemplu pe fonduri europene, au fost mulţi specialişti care au ieşit la pensie şi nu s-au mai făcut angajări. În celelalte state, pe lângă ministere, există institute de prognoză industrială şi de strategie industrială formaţi din specialişti de înaltă clasă. Când am fost la Ministerul Economiei din Italia, numai la institutul de prognoză industrială din Roma erau 200 de oameni şi acest institut mai avea două sucursale regionale. De aceea la ei, deşi s-au schimbat între timp 10 guverne, strategia industrială a mers în continuare“, spune Petru Ianc, fost director al departamentului de politică industrială din cadrul Ministerului Economiei, pensionat în 2010 şi director general la Societatea Română de Metalurgie.
Potrivit lui, în 2010, când a conceput statul pentru înfiinţarea unui astfel de institut în România, ministrul economiei de la acea vreme, Adriean Videanu, i-a răspuns că fondurile de salarii au fost micşorate şi trebuie să restructureze personalul.
Industria a crescut pe investiţiile din anii de boom
Varujan Vosganian, fostul ministru al economiei, este de părere că motivul pentru care România stă mult mai bine decât alte state din Uniunea Europeană la ponderea industriei în PIB sunt investiţiile care s-au realizat în anii de boom, respectiv până în 2007 – 2008, dar care au înregistrat un declin puternic mai cu seamă în ultimii doi ani.
„Au crescut foarte mult exporturile pentru că n-a mai fost cerere internă şi companiile s-au orientat către exterior şi creşterea pe care o vedem acum pe industrie vine ca urmare a investiţiilor care s-au făcut până în 2008, însă ca trendul să continue trebuie să sprijinim investiţiile. România are încă o zestre industrială fructificabilă, ponderea în PIB fiind cea mai mare din UE, forţă de muncă calificată şi care poate fi reactivată“, spune Vosganian.
El consideră că România trebuie să-şi reducă dependenţa de piaţa Uniunii Europene şi să se axeze printre altele pe o dezvoltare uniformă în regiune a industriei.
Adrian Ciocănea consideră că revigorarea industriei româneşti trebuie să pornească de la refacerea şi completarea lanţurilor valorice care există în economie.
„Ne bucurăm că au crescut exporturile, dar lanţul valoric s-a redus. Statele care au rezistat cel mai bine la criză au fost cele care au avut lanţuri valorice pentru că acestea lasă valoarea adăugată în ţară. De exemplu, Cupru Min extrage concentratele de cupru, dar mai departe acestea pleacă în Polonia şi producătorii interni de cabluri importă cuprul din afară. Nu avem companii care să rafineze cuprul şi o astfel de fabrică s-ar putea face lângă Romplumb, unde există condiţiile necesare. Problemele de la Oltchim şi lipsa unui producător de PVC în România restrâng din nou lanţul valoric, în condiţiile în care producătorii trebuie să importe materia primă“, spune Ciocănea.
Ministerul Economiei va încerca să reducă facturile la energie
Ministerul Economiei se va concentra pe proiecte de eficienţă energetică pentru reducerea costurilor marilor consumatori industriali afectaţi de povara energiei regenerabile şi de liberalizarea preţului la energie, spune Adrian Volintiru într-un comunicat de presă în urma participării la reuniunea Grupului la Nivel Înalt pentru industria siderurgică care a avut loc la Bruxelles coordonată de Antonio Tajani, vicepreşedintele Comisiei Europene. Tajani este iniţiatorul la nivelul UE al planului de acţiune pentru oţel şi al strategiei de reindustrializare a Europei.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.12.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
