Cei mai mari douăzeci de investitori instituţionali au plasamente estimate de peste 410 milioane de euro pe Bursa de la Bucureşti, în frunte cu fondurile americane ale Artio Global, fondul românesc de pensii al ING şi fondul dedicat pieţelor de frontieră al companiei americane Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea.
În urmă cu patru ani, în octombrie 2007, când Bursa de la Bucureşti se pregătea să încheie un an de maxime istorice, iar fondurile de pensii private încă nu funcţionau, cei mai mari douăzeci de investitori străini aveau peste 1,1 miliarde de euro pe Bursa de la Bucureşti.
În ultimii patru ani fondurile străine de investiţii şi-au redus cu sute de milioane de euro expunerea pe Bursa de la Bucureşti, unele pentru că au fost nevoite să îşi vândă deţinerile locale sub presiunea retragerilor făcute de propriii investitori speriaţi de criză, altele din cauza corecţiilor puternice înregistrate de piaţa locală de acţiuni. Din toamna anului 2007 până în prezent, indicele BET a pierdut peste 50% din valoare, în timp ce scăderea indicilor celor cinci SIF-uri coboară până la un minus 80%.
Cu toate acestea, fondurile străine aflate atunci în top se menţin şi astăzi: Artio din SUA, East Capital din Suedia, MEI din Olanda, Charlemagne din Marea Britanie, Danske din Danemarca. Mai mult, unele dintre acestea investesc pe piaţa locală încă de la începutul anilor 2000 şi au câştigat profituri uriaşe investind în BRD, Banca Transilvania şi Petrom, şi mai recent în Fondul Proprietatea.
După dezastrul din lunile august şi septembrie de pe pieţele financiare europene, fondurile străine de investiţii sunt tot mai puţin active la Bucureşti şi preferă să aştepte o îmbunătăţire a situaţiei pentru a începe să cumpere din nou. Scăderile mari înregistrate de pieţele vest-europene de ac ţiuni sunt o tentaţie pentru aceste fonduri, având în vedere că acţiunile de pe bursele din Vest sunt mai ieftine, mai de calitate şi mai puţin riscante.
Dovada absenţei fondurilor străine de investiţii din piaţă este lichiditatea scăzută, de circa 3 milioane de euro pe zi.
Cel mai important este faptul că fondurile româneşti de pensii private pilon II au plasamente pe Bursa de la Bucureşti comparabile cu cele ale americanilor de la Artio sau chiar mai mari decât cele ale fondurilor administrate de Franklin Templeton.
Explicaţia este că fondurile locale de pensii înregistrează intrări nete constante în fiecare lună sub forma contribuţiilor plătite de salariaţi pe care trebuie să le plaseze într-un interval scurt de timp. În ultimul an, fondurile de pensii private obligatorii au primit în conturi peste 400 milioane de euro.
Fondul de pensii ING, cel mai mare de pe piaţa locală, cu active de aproape 500 milioane de euro, alături de fondul de pensii al Allianz intră în top zece, cu investiţii de 52 mil. euro, respectiv de 30,5 mil. euro. Fondul de acţiuni ING Romanian Equity, înregistrat la Luxemburg şi administrat local de ING, intră în top cu peste 40 mil. euro. Niciunul dintre ele nu exista în piaţă în octombrie 2007.
"În prima jumătate a anului, fondurile de pensii şi fondurile străine de investiţii au fost cele mai active în piaţă, atrase de listarea Fondului Proprietatea. Începând din a doua jumătate a anului, investitorii locali de retail sunt cei mai activi. Fondurile străine consideră pieţele mature de acţiuni mai atractive decât cele emergente în prezent, în timp ce fondurile locale de pensii îşi regândesc acum strategia şi cred că se orientează spre investiţii mai conservatoare", a spus Adrian Lupşan, directorul general adjunct al societăţii de brokeraj Intercapital Invest.
Fondurile mutuale locale rămân încă puţin vizibile pe bursă. Fondul de acţiuni BT Maxim este singurul care intră în top douăzeci. Criza a lovit fondurile locale de acţiuni din plin: randamentele nici acum nu şi-au revenit după scăderile puternice din 2008, iar investitorii nu mai au curaj să rişte, astfel că fondurile locale au atras foarte puţini bani noi de la in vestitori. Practic, fondurile de acţiuni nu şi-au schimbat cu mult investiţiile pe Bursă de la declanşarea crizei. "Dacă fondurile de acţiuni nu primesc bani noi de la investitori şi nu îşi restructurează portofoliile de investiţii, atunci nu prea există motive să fie active la bursă. Tranzacţiile cu acţiuni derulate de fondurile mutuale contează foarte puţin pe bursă", a spus Jan Pricop, director executiv al societăţii KD Investmentadministratorul KD Maximus.
La finele lunii septembrie, expunerea fondurilor mutuale pe acţiuni a scăzut până la minimul istoric de 3% din activele de 1,6 mld. euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
