Cei cinci membri ai Comitetului Reprezentanţilor de la FondulProprietatea (FP) au o serie de atribuţii importante, precumsupravegherea modului în care americanii de la Franklin Templetonvor administra activele de 3,4 mld. euro ale fondului şi realizareade rapoarte care vor fi prezentate acţionarilor.
Cu toate acestea, nimeni nu ştie sau nu spune de cine au fostpropuşi şi, implicit pe cine reprezintă aceştia. Un lucru estecert: toţi au avut nevoie de votul Ministerului Finanţelor pentru aajunge în aceste posturi.
Pe 6 septembrie, acţionarii Fondului Proprietatea, în frunte custatul român care deţinea la acel moment 52% din capital, i-au alespe Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, MonicaMaurer, consiliera fostului ministru ale economiei, Cristian Buşu,fost consilier al lui Emil Boc şi fost director economic alFondului, pe Sorin Mîndruţescu, şeful Orache România şipreşedintele Camerei de Comerţ Româno-Americane, şi pe CorinTrandafir, avocatul familiilor Auschnit şi Malaxa drept membri aiComitetului Reprezentanţilor.
Prin câştigarea mandatului de reprezentant, toţi cei cinci auprimit girul Ministerului de Finanţe, având în vedere că "statulromân este forţa supremă atunci când se votează în cadrul AGA", aşacum descrie Nicolae Ivan, reprezentantul fondului americanCartesian care deţine acţiuni la Fond, dreptul la vot la FondulProprietatea. Potrivit Ordonanţei 81/2007, statul român votează înAGA cu toate acţiunile deţinute (peste 7 mld. acţiuni la data deînregistrare a AGA din 6 septembrie), în timp ce pentru acţionariiprivaţi dreptul de vot este limitat. Dreptul la vot al acţionariloreste limitat la pragul de 5%, iar un acţionar care deţine între 1%şi 3% din capital votează doar cu jumătate din acţiuni.
Majoritatea reprezintă acţionarinecunoscuţi
Pentru a ajunge pe lista de candidaturi pentru un loc în Comitet,cei cinci trebuia să fie propuşi de un acţionar sau să fie eiînşişi acţionari.
Deşi nu au putut fi contactaţi pentru a răspunde ce acţionar i-apropus, pe Bogdan Drăgoi şi Monica Maurer, reprezentanţi aiGuvernului, este de presupus că statul român a fost acţionarulcare i-a propus pentru un loc în Comitet.
Corin Trandafir este avocatul familiilor Malaxa şi Auschnit şi acandidat din partea celor mai importanţi acţionari privaţi, adeclarat acesta pentru ZF. Cristian Buşu este acţionar al fonduluişi şi-a propus singur candidatura, potrivit proprieideclaraţii.
Prezenţa lui Sorin Mîndruţescu în Comitetul Reprezentanţilor este osurpriză. El a candidat din partea unui acţionar minoritar.Contactat de ZF, el nu a dorit să comenteze în niciun fel prezenţasa în Comitetul Reprezentanţilor de la Fondul Proprietatea.
Nici conducerea actuală a fondului, reprezentată de Ionuţ Popescu,nu a dorit să ofere detalii privind persoanele alese în ComitetulReprezentanţilor şi acţionarii pe care acestea îi reprezintă.Contactat de ZF, ministrul finanţelor Gheorghe Ialomiţianu nu afăcut comentarii.
Dintre cei 13 candidaţi la Comitetul Reprezentanţilor, doar patrusunt şi acţionari ai fondului, conform materialelor publicate pepagina de internet a FP, restul fiind reprezentanţi ai unoracţionari, fără a deţine ei înşişi acţiuni. Acest lucru i-anemulţumit pe unii dintre acţionarii minoritari.
"Mă deranjează că cei care au fost numiţi au fost aleşi prin dreptarbitrar al Finanţelor. De asemenea, sunt nemulţumit că modul încare au fost aleşi cei cinci stârneşte controverse şi că nu sunttoţi acţionari la fond pentru a fi direct implicaţi înperformanţele fondului", a mai spus Ivan.
Ce trebuie să facă reprezentanţii
Deşi Comitetul Reprezentanţilor nu este un organ de conducere alfondului, miza unui loc în acest comitet este deosebit de ridicată.Pe parcursul unui mandat de trei ani, interval în care participaţiastatului este de aşteptat să scadă sub 33%, ceea ce va permitepreluarea controlului fondului de către acţionarii privaţi, ceicinci reprezentanţi vor supraveghea modul în care compania FranklinTempleton va administra activele fondului.
Atribuţiile mandatului de membru sunt, printre altele: convocareaAGA, aprobarea veniturilor şi cheltuielilor, a planului de afaceriînainte de a fi votate de acţionari, monitorizarea investiţiilor,a tranzacţiilor majore din portofoliu şi verificarea atingeriiţintelor de randament.
De asemenea, cei cinci pot recomanda acţionarilor încetareacontractului de administrare cu Templeton dacă consideră măsuraîn avantajul acţionarilor.
În actul constitutiv al fondului există şi referiri despreresponsabilităţile reprezentanţilor. "Membrii sunt răspunzătorifaţă de AGA. Deciziile vor fi luate după o informare diligentăasupra circumstanţelor relevante existente la momentul la caredeciziile au fost luate", potrivit actului constitutiv.
Atribuţiile conferite reprezentanţilor au stârnit însă nemulţumireaunora dintre acţionarii minoritari ai fondului, care văd în acestcomitet o pârghie prin care statul încearcă să-şi exercitecontrolul asupra fondului şi a administratorului.
Pentru a se asigura că Templeton este bine supravegheat, un numărde acţionari privaţi au considerat că acest comitet este suficientşi au ridicat problema includerii în actul constitutiv a uneiprevederi care să permită acţionarilor să angajeze un consultantindependent pentru a monitoriza activitatea Templeton. ComitetulReprezentanţilor este o structură artificială, special creatăpentru Fondul Proprietatea şi care nu se regăseşte în legeasocietăţilor comerciale, fapt ce ridică o serie de semne deîntrebare despre cât de legală este funcţionarea lui.
"Caut în continuare o legătură a acestui comitet cu legea şi nu ogăsesc", spune Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor, care aanunţat imediat după AGA că se gândeşte să atace hotărârea princare a fost înfiinţat acest comitet.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
