Cazul Sima a lovit în imaginea întregii pieţe de capital din România şi a ştirbit din bruma de încredere a românilor în piaţa de capital şi instituţiile de supraveghere, chiar dacă niciunii dintre aceştia nu sunt vinovaţi, iar clienţii brokerului fugar şi-au investit averile pe pieţele străine în instrumente financiare riscante prin intermediul unei societăţi nereglementate şi înregistrate într-un paradis fiscal. Ce se poate face la nivel legislativ, de reglementare şi supraveghere, pentru a se evita pe viitor astfel de cazuri?
Vina pe care o poartă bursa de la Bucureşti, brokerii şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) în egală măsură este absenţa din spaţiul public ani la rândul, fapt care a contribuit la un nivel insuficient de cunoaştere şi înţelegere de către români a investiţiilor şi a permis propagarea în opinia publică a unor confuzii odată cu declanşarea cazului brokerului dispărut Cristian Sima.
"Cazinou" sau "schemă ponzi" au fost etichetele lipite pe nedrept bursei de la Bucureşti, odată ce doi clienţi ai brokerului Cristian Sima au reclamat că şi-au pierdut banii din cauza investiţiilor făcute de Sima.
Banii celor doi clienţi, respectiv fostul ministru de finanţe Daniel Dăianu şi creatoarea de modă Irina Schrotter, au fost investiţi pe pieţele străine, nu pe bursa de la Bucureşti, în instrumente financiare complexe şi riscante, precum derivate pe indici bursieri şi pe valute prin intermediul WBS Holding, o societate nesupravegheată şi înregistrată într-un paradis fiscal.
Cei doi clienţi aveau conturi deschise şi la societatea de brokeraj WBS România, autorizată şi reglementată de CNVM, prin intermediul căreia au cumpărat acţiuni la Bursa din Sibiu. Ambele societăţi au fost fondate de Cristian Sima, însă pierderile s-au înregistrat pe WBS Holding, aşa cum reiese din declaraţiile lui Dăianu şi Irina Schrotter, un detaliu extrem de important pentru că dacă pierderile ar fi fost pe WBS România, investitorii ar fi fost protejaţi de legea de capital, de supravegherea CNVM şi compensaţi de Fondul de Compensare.
"Impactul cazului Sima este negativ asupra imaginii Bursei de la Bucureşti din cauza confuziei care se face între un offshore care tranzacţiona pe pieţele străine şi o societate de brokeraj WBS România, care investeşte în acţiuni pe piaţa românească. Această confuzie trebuie clarificată, iar bursa de la Bucureşti, delimitată de situaţia de la WBS Holding, cu care nu are nicio legătură", a declarat pentru ZF Victor Cionga, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti.
Despre delimitare a vorbit şi Adrian Lupşan, vicepreşedintele BVB: "Investiţiile pe bursa de la Bucureşti nu au nicio legătură cu tranzacţiile pe care le-a făcut Cristian Sima pentru clienţii săi. Din păcate, cazul Sima loveşte în imaginea bursei, un punct vulnerabil al pieţei de capital pentru că partea de promovare a lipsit. Bursa nu a avut niciodată parte de o popularitate crescută în rândul românilor, iar un astfel de caz nu face decât să o arunce şi mai mult în conul de umbră".
Vicepreşedintele BVB a adăugat că acum bursa are şi mai mare nevoie de reformă, de decizii majore care să o repoziţioneze ca instrument de finanţare în economie.
"Bursa nu şi-a construit o imagine puternică în ultimii 15 ani şi acum suferă din cauza acestui lucru. Oficialii Bursei trebuie să iasă public, să îşi apere imaginea şi să explice clar că nu există nicio legătură între investiţiile pe bursa de la Bucureşti şi tranzacţiile pe pieţele străine de acţiuni, de instrumente derivate sau piaţa valutară. În ultimele zile am văzut cum în spaţiul public au apărut comentarii neavizate despre investiţii care au făcut mai mult rău bursei decât cazul Sima", a spus Mihai Chişu, broker al societatea de intermediere IFB Finwest.
O campanie de informare şi de educare a populaţiei cu privire la ce înseamnă investiţia bursieră şi care sunt riscurile la care se expun investitorii este cea mai bună soluţie pentru a preîntâmpina cazuri similare şi pentru a repara prejudiciile de imagine, spune Lucian Isac, director general al societăţii de brokeraj Estinvest.
"Bursa de la Bucureşti alături de brokeri şi CNVM trebuie să demareze o campanie prin care să explice care sunt riscurile investiţiile la bursă, dar şi care sunt consecinţele atunci când investitorii tranzacţionează prin persoane sau societăţi neautorizate pe pieţele străine pe care nu le cunosc."
Confuzia a fost alimentată şi de faptul că nu e cunoscut cu exactitate modul în care Cristian Sima a operat cu banii clienţilor, mai ales că Daniel Dăianu a declarat pentru ZF că a avut conturi deschise la ambele societăţi pentru că doar astfel putea tranzacţiona pe pieţele externe. Astfel că joi, 11 octombrie, CNVM a demarat un control la sediul societăţii de brokeraj WBS România pentru a verifica conturile clienţilor şi dacă există vreo legătură între WBS România şi societatea offshore WBS Holding. Controlul la WBS România va continua şi în zilele următoare, urmând ca în această săptămână CNVM să publice concluziile. Nu există reclamaţii depuse la CNVM cu privire la activitatea WBS România, singura aflată sub supravegherea Comisiei.
Arbitrul pieţei de capital a derulat un control şi la sediul Bursei din Sibiu, pe care a Cristian Sima a condus-o din funcţia de preşedinte şi director general. Controlul s-a încheiat vineri, 12 octombrie, fiind început pe 1 octombrie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
