♦ NN Pensii, cel mai performant fond Pilon II în 2021, evoluţie susţinută şi de expunerea ridicată la Nuclearelectrica, a doua cea mai performantă acţiune din BET ♦ Randament mediu de 5,9% în 2021 pentru cele şapte fonduri P2 ♦ Ultimele luni ale anului au adus scumpiri accelerate şi neaşteptate ceea ce s-a reflectat imediat în portofoliile P2, în mare parte formate din titluri de stat.
Fondurile NN Pensii, cu un randament de 7,25%, Aripi – administrat de Generali (5,96%) şi Vital – al Aegon (5,46%) au fost cele mai performante trei fonduri de pensii private Pilon II din 2021, an în care randamentul mediu al sistemului de pensii private obligatorii a fost de aproximativ 5,9%, arată calculele realizate de Ziarul Financiar pe baza datelor ASF.
Urmează AZT Viitorul Tău cu 5,4%, Metropolitan Life Pensii cu 5,05%, BCR Pensii cu 3,6% şi BRD Pensii cu 3,27%.
„În anul 2021, fondurile de pensii au operat într-un mediu de dobânzi în creştere, ceea ce afectează negativ deţinerile de titluri de stat şi obligaţiuni, care sunt preponderente în portofoliile lor. Randamentul mediu de peste 5% la nivelul pieţei fondurilor Pilon II este rezultatul evoluţiei foarte bune a pieţei de acţiuni“, spune Cristian Tudorescu, consultant financiar. Spre comparaţie, în 2020 performanţele celor şapte fonduri Pilon II au fost următoarele: Aripi (8,24%), BCR Pensii (6,97%), AZT Viitorul Tău (6,68%), Vital (6,58%), NN (5,95%), BRD (5,38%), Metropolitan Life (4,72%), arată calculele ZF. Rata anuală a inflaţiei în 2020 a fost de 2,1%.
Cu o inflaţie 8,2% în anul 2021, cea mai ridicată din ultimul deceniu, fondurile de pensii private au avut astfel randamente sub inflaţie, într-un an în care scumpirile accelerate din toamnă au erodat din portofoliul din titlurile de stat. „Această structură a portofoliului va impacta negativ randamentul în perioadele cu creştere a ratei inflaţiei sau a perioadelor cu inflaţie ridicată. Instrumentele cu venit fix (obligaţiunile), în general, au randamente negative în perioadele cu inflaţie ridicată. Pentru că atunci când inflaţia se majorează, ratele de dobândă se majorează, iar instrumentul care oferă o rată de dobândă fixă pierde din valoare“, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România.
În cazul majorării ratei inflaţiei, curba de randament aferentă acestor tipuri de instrumente se va deplasa în sus, adică ratele de dobândă vor creşte, iar asta aduce cu sine o scădere a preţului acestor instrumente. Ultimul an în care P2 a avut randamente sub inflaţie a fost 2018, când finalul anului a dat peste cap industria financiară pe fondul adoptării pe neaşteptate a OUG 114.
„Pe ultimul an de zile, fondurile de pensii au obţinut randament mediu sub inflaţie, însă dacă mutăm analiza pe un termen de minim 3 ani, 2019 – 2021, unităţile de fond au oferit randament pozitiv în termeni reali. Important va fi că fenomenul inflaţionist să înregistreze o temperare în acest an, pentru a oferi în continuare perspectiva unor randamente pozitive din instrumentele cu venit fix“, spune Cristian Tudorescu.
61% din portofoliul de investiţii al fondurilor de pensii Private Pilon II erau investite la noiembrie 2021 în titluri de stat, adică circa 52 mld. lei, potrivit celor mai recente date ale ASF.
Astfel de instrumente, cu dobândă fixă, au ca principal risc în perioade de scumpiri accelerate aşa cum a fost S2/2021, să nu acopere inflaţia şi prin urmare să genereze randamente negative.
Însă o parte a acestor scăderi a fost recuperată la investiţiile în acţiuni, considerate instrumentul „natural“ de protecţie împotriva scumpirilor. Acesta a fost şi cazul companiei listate care a beneficiat cel mai mult de pe urma scumpirilor din energie: Nuclearelectrica a urcat cu 163% în 2021 la Bursa de la Bucureşti.
Cea mai mare expunere a unui fond Pilon II la Nuclearelectrica o are NN Pensii – cel mai mare fond de pensii private Pilon II din România. Potrivit rapoartelor NN Pensii, fondul a cumpărat 4,12% din Nuclearelectrica de la Fondul Proprietatea în ajunul Crăciunului din 2020. În urma acestei achiziţii NN Pensii a devenit al doilea cel mai mare acţionar al SNN după statul român (82,5%).
Aceasta a fost cea mai mare achiziţie a unui fond P2 la o companie listată şi, aşa cum a decurs 2021, şi cea mai bună investiţie a fondului. NN a cumpărat la 16,86 lei pe acţiune pentru ca la final de 2021 acţiunile SNN să se tranzacţioneze la 47 de lei pe unitate. Raportul la T3/2021 – cel mai recent, arată o investiţie de 476 mil. lei. Fondul avea 24,88% în investiţii în acţiuni, adică circa 7,6 mld. lei.
Din rândul celor şapte fonduri din România, singurul cu grad ridicat de risc – adică expunere mai ridicată pe segmentul de acţiuni, este Aripi, administrat de Generali. Fondul avea la T3/2021 o expunere de 30,7% pe segmentul de acţiuni.
Pe de altă parte, de la înfiinţarea sistemului de pensii private în România, adică din primăvara anului 2008 şi până la decembrie 2021, cele şapte fonduri de pensii private Pilon II – care au devenit între timp cei mai mari investitori ai bursei de la Bucureşti şi printre cei mai mari finanţatori ai statului român, înregistrează randamente individuale anualizate de la 6,7% la 8,36%, potrivit calculelor realizte de ZF pe baza datelor ASF.
Asociaţia Pensiilor Administrate Privat (APAPR) spune că randamentul mediu ponderat al celor şapte fonduri a fost de 5,88% în 2021, uşor sub cel de 6,19% din 2020.
„Acest randament se traduce într-un câştig net pentru participanţi în valoare de 4,5 miliarde de lei (910 milioane EUR) în 2021, uşor peste câştigul de 4,4 miliarde de lei (900 mil. EUR) generat în 2020. De la lansare (mai 2008) şi până în prezent, fondurile de pensii de Pilon II au înregistrat un randament mediu anual de 8% , generând pentru participanţi un câştig (net de toate comisioanele) în valoare totala de 21,7 miliarde de lei (4,4 miliarde EUR)“.
Numărul total de participanţi înregistraţi în sistem a ajuns la 7,78 milioane la finele anului 2021, dintre care numărul mediu al participanţilor cu contribuţii virate lunar a fost de 4 milioane, în creştere cu 140.000 faţă de 2020, potrivit APAPR. Sumele administrate de cele 7 fonduri de pensii private obligatorii au ajuns la peste 89 miliarde de lei (18 miliarde EUR), în creştere cu 18,6% faţă de finele lui 2020.
Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte, CFA România: Această structură a portofoliului (majoritar titluri de stat – n.red) va impacta negativ randamentul în perioadele cu creştere a ratei inflaţiei sau a perioadelor cu inflaţie ridicată. Instrumentele cu venit fix (obligaţiunile), în general, au randamente negative în perioadele cu inflaţie ridicată.
