• Leu / EUR4.7564
  • Leu / GBP5.5660
  • Leu / USD4.1881
Burse - Fonduri mutuale

Ce va face statul când se termină Fondul Proprietatea? Guvernul pregăteşte plafonarea despăgubirilor pentru a economisi 10 mld. €

Ce va face statul când se termină Fondul Proprietatea? Guvernul pregăteşte plafonarea despăgubirilor pentru a economisi 10 mld. €

Corin Trandafir, avocat al familiilor Malaxa şi Auschnit: Plafonarea despăgubirilor încalcă două drepturi stabilite prin Constituţie: cel la proprietate şi egalitatea dintre cetăţeni, având în vedere că mii de foşti proprietari au fost compensaţi integral până în prezent, iar celorlalţi pentenţi le sunt plafonate şi eşalonate compensaţiile.

Autor: Roxana Pricop

19 oct 2011 2825

Problema despăgubirilor, pasată precum un cartof fierbinte de la o guvernare la alta în ultimii douăzeci de ani, a ajuns acum la capăt de linie: Guvernul este forţat să plafoneze şi să eşaloneze compensaţiile conştient că nu dispune de zecile de miliarde pentru a umple sacul fără fund al despăgubirilor.

Nici Fondul Proprietatea, cea mai mare privatizare mascată de la căderea comunismului, şi nici zecile de legi, acte normative şi ordonanţe de urgenţă nu au reuşit să rezolve problema despăgubirilor în România. Bilanţul ultimilor douăzeci de ani arată tragic: chiriaşii au avut dreptul de a cumpăra imobilele în care locuiau la preţuri sociale (la iniţiativa PSD), în timp ce proprietarii de drept au fost aruncaţi în hăţişul legislativ şi compensaţi cu acţiuni la Fondul Proprietatea (la iniţiativa PNL şi PD).

Acum Guvernul pregăteşte o nouă lege, despre care circulă doar informaţii neoficiale, aşa cum s-a întâmplat şi cu legea de înfiinţare a Fondului Proprietatea nesupusă dezbaterii publice şi care a impus termene limită privind listarea la bursă a fondului şi a companiilor din portofoliu, unele dintre acestea nici acum respectate. Mai mult, prin diferite acte normative, Guvernul a instituţionalizat hăţişul legislativ: prima lege de restituire a proprietăţii adoptată în România în 1991 a fost modificată prin peste 70 de acte normative, schimbările au intrat în vigoare imediat, afectând cereri şi cauze deja introduse, dar încă nerezolvate.

Guvernul nu a spus până acum ce va face când termină acţiunile la FP

Deşi statul român este pe cale să îşi termine acţiunile la FP, iar în iulie 2012 expiră termenul limită dat de CEDO pentru schimbarea legislaţiei în problema despăgubirilor, oficialii Guvernului au refuzat în nenumărate rânduri să comunice opiniei publice ce măsuri va întreprinde. Despăgubirile cu numerar pe Legea 247/2005 au fost suspendate încă de anul trecut.

Cu toate acestea, un raport pe tema despăgubirilor publicat de Centrul Român pentru Politici Europene (ONG) scoate la lumină primele cifre în problema despăgubirilor. Potrivit raportului, Guvernul ar fi iniţiat un proiect de lege prin care ar propune plafonarea despăgubirilor la suma de 300.000 de lei plătită eşalonat pe o perioadă de 15 ani. Până în prezent, despăgubirea s-a făcut "in integrum" cu numerar şi acţiuni la FP.

Estimările Guvernului transmise CEDO arată că plata despăgubirilor ar necesita 21 mld. euro, sau 17% din PIB-ul pe 2010, iar dacă ipoteza plafonării şi eşalonării despăgubirilor se va concretiza într-o lege, atunci efortul statului român s-ar reduce la jumătate, la circa 12 mld. euro, având în vedere că circa 40.000 de dosare aşteaptă în prezent rezolvare. Efortul anual al statului ar fi de circa 800 mil. euro, potrivit estimărilor ZF.

Avocaţii susţin că principala problemă a noii legi a despăgubirilor constă în măsura în care aceasta se va aplica sau nu retroactiv, având în vedere că după douăzeci de ani de la căderea comunismului mare parte dintre foştii proprietari şi-au depus deja dosarele de despăgubire fie la primării, fie la autorităţile responsabile.

Avocaţii: Plafonarea încalcă principiul egalităţii între cetăţeni

"Plafonarea despăgubirilor încalcă două drepturi stabilite prin Constituţie: cel la proprietate şi egalitatea dintre cetăţeni, având în vedere că mii de foşti proprietari au fost compensaţi integral până în prezent, iar celorlalţi petenţi le sunt plafonate şi eşalonate compensaţiile. Dacă va exista o astfel de lege, atunci are toate şansele să fie contestată la

Curtea Constituţională", a spus avocatul Corin Tran­dafir, reprezentantul moştenitorilor familiilor Malaxa şi Auschnit-cei mai mari acţionari privaţi ai FP.

Steven Auschnit mai are de primit de la statul român în contul Uzinelor Metalurgice Titan Nădrag Călan 126 mil. lei în acţiuni FP.

Iulian Lepa, avocat specializat în despăgubiri, este însă de altă părere:

"Cred că legea plafonării despăgubirilor are toate şansele să treacă de Curtea Constituţională, care este un fel de prelungire a Parlamentului. Curtea este puternic politizată, iar partidul aflat la guvernare este bine reprezentat. În ce măsură legea va fi retroactivă, deci se va aplica şi cauzelor în derulare, este dificil de spus acum când circulă doar informaţii neoficiale. Cu toate acestea, alte state din Europa precum Polonia, Germania şi Ungaria şi-au rezolvat problema despăgubirilor prin plafonare".

În raportul CRPE apar informaţii că Guvernul ar propune termene limită de rezolvare a dosarelor pentru autorităţile locale şi termene limită de depunere a dosarelor pentru solicitanţi.

"Termene limită au existat şi în legile vechi: în termen de 60 de zile de la depunerea notificării, autoritatea locală trebuie să vină cu un răspuns. Orice termene limită s-ar da, acestea nu pot fi respectate cu 80 de jurişti câţi lucrează la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Doar Primăria Bucureşti are de prelucrat peste 20.000 de dosare", mai spune Lepa.

Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) a ajuns veriga slabă în întreg procesul de despăgubire, din cauza birocraţiei excesive şi a corupţiei pentru că dosarele nu erau rezolvate în ordinea înregistrării, ci în funcţie de interesele unor terţe persoane care îşi plăteau cu mită acţiunile la fond.

Unul dintre vicepreşedinţii ANRP, Remus Baciu, a fost arestat în urmă cu câteva luni în urma unei anchete a DNA, fiind acuzat că ar fi luat mită pentru a facilita unor persoane intrarea mai repede în posesia acţiunilor la Fondul Proprietatea.

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7564
Diferență: 0,0821
Ieri: 4.7525
Azi: 4.1881
Diferență: 0,0215
Ieri: 4.1872
Azi: 5.5660
Diferență: 0,3353
Ieri: 5.5474
Azi: 4.1890
Diferență: 0,086
Ieri: 4.1854