Burse - Fonduri mutuale

CEDO obligă România să rezolve în 18 luni problema restituirii proprietăţilor

Autor: Roxana Pricop

12.10.2010, 23:30 1030

UnFond Proprietatea nefuncţional şi o procedură administrativăhaotică de despăgubire a foştilor proprietari i-au adus Românieicea mai dură sancţiune din partea CEDO prin care Curtea de laStrasbourg obligă statul român să rezolve în 18 luni problemarestituirii proprietăţilor.

Ieri, 12 octombrie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)a declanşat în premieră procedura pilot împotriva României, în douădosare care privesc sistemul român al retrocedărilor. Deciziileluate de Curte ieri în cazul celor două dosare-Atanasiu şi Poenaruvs România şi Solon vs România- vor fi folosite drept punct deplecare pentru remedierea deficienţelor din domeniulproprietăţii.

Prin pronunţarea deciziei-pilot, toate cele peste 1.000 de cauzeprivitoare la imobilele naţionalizate de statul român aflate laCEDO se suspendă pentru o perioadă de 18 luni, respectiv până înaprilie 2012, interval în care statul român este obligat să iamăsurile legislative, bugetare, administrative pentru rezolvareaproblemei despăgubirii foştilor proprietari.

"CEDO dă ocazia şi obligă în acelaşi timp România să rezolveproblemele privind despăgubirea foştilor proprietari prinmodificarea legislaţiei din domeniu, prin modificarea legislaţieicare reglementează Fondul Proprietatea, precum şi prin impunereaunui timp efectiv în care să aibă loc procedura administrativă dedespăgubire. În prezent, procedura administrativă de despăgubireeste haotică, iar foştii proprietari sunt nevoiţi să apeleze lainstanţele judecătoreşti pentru a primi rezolvare", a spus avocatulRaluca Niculescu-Gorpin care a reprezentat cazul Solon la CEDO.

"Decizia confirmă o serie de modificări de naturăadministrativă, legislativă şi bugetară care trebuie realizate lanivelul statului român. Este necesară revizuirea legislaţiei şi acelorlalte probleme administrative privind plata despăgubirilor,aşa încât să se evite viitoare condamnări", a spus Răzvan-HoraţiuRadu, agentul Guvernului la CEDO.

Deciza CEDO are loc la cinci ani de la momentul înfiinţăriiFondului Proprietatea prin care statul român a vrut sădespăgubească foştii proprietari, dar care nu este nici în prezentfuncţional, şi la aproape zece ani de la prima reformă legislativăîn domeniul restituirii proprietăţilor.

În cazul Solon, CEDO a obligat statul român să plătească IleaneiSolon despăgubiri în valoare de 115.000 de euro pentru un terennaţionalizat în timpul regimului comunist şi pe care în prezent seaflă Grădină Botanică din Craiova. Ileana Solon avea o hotărâreirevocabilă de despăgubire din partea Înaltei Curţi de Casaţie şiJustiţieîncă din 2006 şi aştepta să fie despăgubită în numerar pelistele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilorîncă din 2008, cu toate acestea nu a primit niciun fel decompensaţie.

În cazul Atanasiu şi Poenaru, CEDO a obligat statul român săplătească despăgubiri cumulate de 65.000 euro celor doi foştiproprietari.

În situaţia celor trei foşti proprietari se află alte câtevazeci de mii care şi-au depus dosarele de despăgubire la ANRP încădin 2006 şi nu au primit încă o decizie.

"Potrivit estimărilor făcute de Guvern, sunt necesari 21 mil.euro pentru a compensa pe toţi foştii proprietari, în contextul încare Produsul Intern al României a fost de 120 mld. euro în 2009,iar plăţile efective de compensare au fost de 84 mil. euro până înprezent", potrivit argumentelor din decizia CEDO.

"Este greu de crezut că statul român are cele 21 de miliarde deeuro pentru despăgubirea foştilor proprietari astfel încât vaacţiona cel mai probabil la reformarea cadrului legislativ şiadministrativ", a comentat avocatul Niculescu-Gorpin.

Curtea de la Strasbourg şi-a motivat decizia de a declanşaprocedura-pilot în problema retrocedărilor prin numărul foarte maride plângeri primite precum şi faptul că în ciuda zecilor dehotărâri prin care s-a pronunţat asupra ineficienţei mecanismuluide acordare a compensaţiilor pentru imobilele naţionalizate destatul român, nu s-au realizat progrese semnificative.

Încă din primul an de funcţionare a Fondului Proprietatea, în2006, CEDO a susţinut că despăgubirile prin Fondul Proprietatea nurezolvă problema restituirii proprietăţilor.

"Această decizie-pilot dă Curţii un răgaz de timp pentru că CEDOnu mai face faţă numărului uriaş de dosare pe tematicanerespectării dreptului la proprietate", a conchis avocatulNiculescu-Gorpin.

Problemele identificate de CEDO în procesul dedespăgubire a foştilor proprietari

Sentinţele anterioare identifică o serie de surse de probleme înceea ce priveşte legislaţia şi practica administrativă care, pelângă dificultăţile subliniate de Guvern, au afectat şi ar putea sămai afecteze un număr mare de persoane.

Principala cauză pare a fi extinderea graduală a sferei deacoperire a legilor de restituire care a ajuns să includă toateproprietăţile imobiliare naţionalizate, la care se adaugă absenţaunei limite a compensaţiilor.

Complexitatea prevederilor legislative şi schimbările pe careacestea le-au suferit au determinat practici judiciareinconsistente şi o lipsă generalizată de certitudine legală privindinterpretarea conceptelor cheie privind drepturile foştilorproprietari, ale statului şi ale terţelor părţi care auachiziţionat proprietăţi naţionalizate.

Curtea consemnează că autorităţile interne, confruntate cumultitudinea procedurilor de restituire, au răspuns prin adoptareaLegii nr. 247/2005 prin care au stabilit o singură procedurăadministrativă pentru solicitarea compensaţiilor, aplicabilătuturor proprietăţilor vizate.

Această armonizare, care reprezintă un pas în direcţia corectăprin instaurarea unor proceduri simplificate, ar fi eficientă dacăautorităţile competente, şi în particular Comisia Centrală (ANRP -n.red.), ar avea suficiente resurse umane şi materiale ladispoziţie pentru a face faţă sarcinilor pe care le au.

În acest context Curtea ia notă de faptul că Comisia Centrală,confruntată cu un volum de muncă substanţial, a prelucrat iniţialdosarele în ordine aleatorie. Deşi criteriile de selecţie acererilor examinate au fost amendate, până în mai 2010 doar 21.260dintr-un total de 68.355 de dosare înregistrate la Comisie auprimit decizii de emitere a "certificatelor de despăgubire" şi aufost făcute mai puţin de 4.000 de plăţi.

Absenţa oricărei limite de timp pentru procesarea cererilor decătre Comisia Centrală este un alt punct slab în mecanismul internde compensare, identificat de Curte şi recunoscut de ÎCCJ (ÎnaltaCurte de Casaţie şi Justiţie a României). Ultima a criticat ComisiaCentrală pentru lipsa de celeritate (în soluţionarea cererilor) şii-a cerut să examineze cererile într-o "perioadă rezonabilă".

Totuşi, în absenţa unui termen limită statutar obligatoriu,Curtea consideră că cererea menţionată este în pericol de a rămâneteoretică şi iluzorie şi că dreptul de a depune plângeri înjustiţie privind întârzierile Comisiei Centrale riscă să fiedeposedat de substanţă.

În final, Curtea ia notă de povara considerabilă asuprabugetului de stat pe care o reprezintă legislaţia proprietăţilornaţionalizate şi care Guvernul admite că este oneroasă. Totuşi,(Curtea) este uimită de ritmul lent de progres spre listareaFondului Proprietatea la Bursă, deşi listarea trebuia să aibă locîn 2005 şi tranzacţionarea acţiunilor ar permite ca unelesolicitări din partea persoanelor care au "certificate dedespăgubire" să fie rezolvate prin piaţa de capital, uşurând astfelpresiunea pe buget.

Având în vedere numărul mare de probleme legate de mecanismulrestituirii şi compensaţiei, care au persistat după adoptareasentinţelor Viaşu, Faimblat şi Katz (dosare anterioare pierdute destatul român la CEDO), Curtea consideră că este imperativ ca statulsă ia măsuri urgente pentru a garanta într-un mod eficient dreptulla restituire sau compensare, cu menţinerea unui echilibru întrediferitele interese aflate în joc.

Cifrele procesului de despăgubire

  • 202.782 de cereri au fost depuse la autorităţile locale peLegea 10/2001, din care 119.022 au fost analizate, iar în 56.000 decazuri s-au dispus compensaţii.
  • 46.701 dosare realizate sub Legea 10/2001 şi 375 subprevederile ordonanţelor 83/1999 şi 94 din 2000 au fost înaintateComisiei Centrale, care a emis 10.345 de certificate dedespăgubire.
  • 55.271 de dosare realizate sub legile 18/1991 şi 1/2000 privindterenurile agricole au fost transmise Comisiei Centrale, care aacceptat 21.279 de cereri şi a emis 10.915 certificate dedespăgubire.
  • Peste 800.000 de cereri au fost înregistrate la autorităţilelocale sub Legea 247/2005, din care au fost acceptate circa172.000, în cazul lor fiind propuse compensări.
  • 15.059 dintre persoanele care au primit certificate dedespăgubire au optat pentru a primi o parte din sumă în cash, sumatotală ridicându-se la circa 2 mld. lei. Dintre acestea, 3.850 depersoane au primit bani, totalizând circa 350 mil. lei.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO