Aceştia sunt OZ Minerals din Australia, Ellatzite-Med AD din Bulgaria, Roman Copper Corp. din Canada şi Dundee Holding din Olanda.
Cupru Min este ofertată de compania australiană de exploatare a cuprului şi aurului Oz Minerals, cu o capitalizare de piaţă de 3,2 miliarde de dolari şi care deţinea la sfârşitul anului trecut lichidităţi în valoare de 886 milioane de dolari, potrivit situaţiilor financiare ale companiei. Oz Minerals a mai realizat anul trecut o achiziţie importantă, preluând compania de exploatare a cuprului şi aurului Carrapateena din Austrialia în cadrul unei tranzacţii în valoare de 253,1 milioane de dolari.
La preluarea Cupru Min aspiră şi firma Ellatzite-Med AD, parte a grupului Geotechmin, deţinută de miliardarul bulgar Tzolo Voutov. Voutov a fost declarat de către publicaţia locală Pari daily cel mai bogat bulgar într-un clasament întocmit de aceasta. Ellatzite-Med AD, divizie a Gortechimin, este cea mai mare companie minieră din Bulgaria şi are circa 1.700 de angajaţi, potrivit informaţiilor de pe site-ul propriu.
Compania exploatează două zăcăminte din Bulgaria şi a extras în anul 2010 circa 178.000 de tone de cupru. Spre comparaţie, Cupru Min are o producţie anuală de circa 5.000 de tone de cupru, însă aceasta ar putea urca până la 18.000 de tone dacă sunt demarate investiţii importante în companie.
Barack Gold, cel mai mare producător de aur din lume, care depusese o scrisoare de intenţie în vederea participării la privatizarea Cupru Min, s-a retras din cursă întrucât nu a mai depus o ofertă până la expirarea termenului final, deşi tot ei au fost cei care au determinat statul să întârzie oferta cu trei luni pentru a da timp acesteia să examineze mai în detaliu zăcământul de cupru deţinut de companie. Despre celelalte două companii, Roman Copper Corp. din Canada şi Dundee Holding din Olanda, care au depus oferte pentru preluarea Cupru Min, există foarte puţine informaţii disponibile. Singura referinţă legată de Roman Copper Corp. este faptul că face parte dintre clienţii casei de avocatură Mararu, potrivit informaţiilor postate de aceasta pe site-ul propriu.
Piaţa producătorilor de cupru a devenit în ultimii ani foarte atractivă pentru investitorii străini datorită aprecierii puternice a cotaţiei cuprului de pe piaţa internaţională care a transformat exploatările în afaceri foarte profitabile.
De exemplu, australienii de la Oz Minerals au lucrat anul trecut cu o marjă de profit net de 58%, iar Cupru Min a avut parte în prima jumătate a anului trecut de cel mai bun semestru din ultimii ani, raportând un câştig brut de 26 de milioane de lei (6,1 mil. euro) după ce vânzările au urcat la 75 de milioane de lei (17,6 milioane de euro), potrivit reprezentanţilor Cupru Min.
În 2010 firma a încheiat cu un câştig brut de 36 mil. lei (8,5 mil. euro) şi o cifră de afaceri de 130 mil. lei (30,6 mil. euro).
Cupru Min deţine exploatarea de la Roşia Poieni, care concentrează peste 60% din rezervele de cupru de pe plan intern şi care permite exploatarea unei cantităţi de circa un milion de tone de cupru, evaluat la cotaţia de pe piaţa internaţională din prezent, de 8.320 de dolari/tonă, la 8,3 miliarde de dolari (6,27 miliarde de euro). Totuşi numai o cantitate limitată de minereu poate fi extrasă anual şi investitorul plăteşte o redevenţă de circa 4%-6% statului pentru cuprul extras.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
