Burse - Fonduri mutuale

Cel mai important scop al pensiilor private obligatorii, eliminarea presiunii asupra bugetului asigurărilor sociale de stat, nu a fost atins

Foto: Shutterstock

Foto: Shutterstock

20.01.2015, 00:05 882

Folosind un model testat şi recomandat tot de Banca Mondială, statul român a introdus în 2007 sistemul de pensii private, pe baza Legii 411/2004.

Startul perioadei de aderare la fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II) a fost în 17.09.2007. Primele contribuţii s-au colectat începând cu 20.05.2008.

De supravegherea sistemului s-a ocupat Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private din România (CSSPP), atribuţie ce a fost preluată de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Foarte important de menţionat este că un fond de pensii private obligatorii nu poate da faliment.

Toţi administratorii de fonduri de pensii private contribuie la Fondul de Garantare a Sistemului de Pensii, administrat de ASF.

Scopurile declarate, în România, ale acestor fonduri au fost:

1) eliminarea presiunii asupra bugetului asigurărilor sociale de stat

2) stimularea creşterii economice prin investirea sumelor acumulate în fondurile de pensii private

3) dezvoltare pieţei de capital. Activele fondurilor de pensii private pot sprijini atât dezvoltarea pieţei de capital, cât şi dezvoltarea proiectelor de investiţii lansate de stat sau mediul privat.

Poate cel mai important dintre scopuri, cel de la punctul unu, nu pare a fi atins având în vedere că anterior demarării schemei, în anii 2006-2007, soldul bugetului asigurărilor sociale a fost excedentar, cu suma de 3,3 mld. lei, însă în perioada 2008-2011 soldul a devenit deficitar cu o valoare cumulată de aproximativ 32 mld. lei. Din aceşti 32 mld. lei aproximativ 6,5 mld. lei s-au redirecţionat către conturile pensiilor private. Ar fi important de menţionat ca administratorii de pensii susţin indirect statul şi în structura porotofoliilor lor cele mai mari plasamente (medie de 68% din total investiţii) le au în titlurile de stat, valoarea acestora este aproximativ 13 mld. lei (la noiembrie 2014).

Valoarea totală a activului net este de 18,7 mld.lei (aprox 4.1 mld.euro), suma fiind strânsă în decursul celor 6 ani şi jumatate de colectare. Concentarea primilor trei jucători este de 73% (vs 66% în cazul cumulării după numărul de participanţi) din piaţă, acest lucru fiind favorizat şi de contribuţiile medii lunare mai ridicate în cazul clienţilor lor, decât media pieţei. Doar trei administratori au reuşit să obţina VUAN-uri mai mari de 20 Lei (VUAN de plecare în 2008 de 10 lei), asta însemnând ca au dublat banii clienţilor (în aprox 6,5 ani) şi aceştia sunt: ING, Alico şi Generali. Portofoliile medii, cu valori de peste 3.000 de lei, avem doar în cazul ceor de la ING şi Alico. 

Preferând siguranţa titlurilor de stat, o pondere ridicată a disponibilităţilor fondurilor este plasată în acestea. Cea mai ridicată concentrare pe acţiuni o are Generali, venind să confirme riscul dorit a fi asumat (unul ridicat). Plasamentele sunt majoritatea pe piaţa locală de capital, însă sunt administratori ce au făcut plasamente şi către firmele de afară. Cel mai mult cash este păstrat în depozite de către Allianz-Ţiriac. O pondere covârşitoare (aprox 87%) este direcţionată către titluri de stat şi acţiuni, sumele cumulate plasate în aceste două tipuri de active fiind de 16,3 mld.lei. 

Cele mai mari plasamente şi diversificare găsim în portofoliul clienţilor ING, într-un fel obligaţi şi de volumul mare al resurselor disponibile şi de necesitatea dispersiei. Pentru investiţiile pe bursă sunt preferate în principal companiile foarte lichide, blue chip-urile. BRD-ul caşsi depozitar principal al pieţei are o parte ridicata din depozitele atrase.

Sunt foarte interesante concentrările de peste 5% (TLV, SIF5, EL), deoarece acestea le oferă drepturi speciale faţă de ceilalţi actionari (ex: introducere pe ordinea de zi de subiece în AGA).

 Investiţiile pe BVB ale fondurilor de pensii private obligatorii se apropie de 2 mld.lei. Principalele deţineri (ca şi concentare ale celor şapte administratori) sunt: acţiunile Fondului Proprietatea care au atras deţineri cumulate de 348 mil.lei, urmate de acţiunile Banca Transilvania cu deţineri cumulate de circa 314 mil.lei, acţiunile Romgaz cu deţineri cumulate de 286 mil.lei. Top cinci deşineri este completat de acţiunile Petrom cu deţineri de 251 mil.lei şi de acţiunile Electrica cu deţineri de 214 mil.lei.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO